Steam - Educația viitorului

„Vrei să știe? Explică-i! Vrei să gândească? Pune-l să experimenteze!” (Ernest Rutherford)

Învățământul românesc se confruntă din ce în ce mai mult cu tendințe de supraîncărcare informațională. Din acest punct de vedere, cadrele didactice trebuie să-și canalizeze efortul pe operaționalizarea și fixarea cunoștințelor însușite în activitățile derulate în clasă. Acest lucru va conduce către intensificarea motivației și interesului copiilor asupra unor domenii de cunoaștere diverse. Ne referim, așadar, la contribuția educației asupra pregătirii mai amănunțită a integrării pentru viața socială.

Reforma care a fost demarată la nivelul învățământului timpuriu, alături de multe alte premise vizate, este legată de implementarea unor activități STEAM în educația timpurie. Educația STEM (Science, Technology, Engineerin and Mathematics), corespondentul conceptului în limba română ȘTIM (științe, tehnologii, inginerie și matematică) constituie o abordare importantă despre care se vorbește tot mai des, alături de alte sisteme de învățământ, din alte țări, și în cadrul învățământului românesc.

Educația STEM „presupune aplicarea la scară largă a metodelor moderne de învățare activă, a conținutului digital multidisciplinar și unor sarcini didactice multidisciplinare aplicative, rezolvarea cărora presupune utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor. Abordarea STEM este aplicativă atât în timpul învățării în clasă, cât și în contextul extrașcolar” (Gremalschi, 2021, p.41).

Constituind o abordare interdisciplinară, acest concept integrează multiple domenii în cadrul unei metode de învățare coerentă, ale cărei aplicații sunt desprinse din realitate. Astfel, STEM ne demonstrează constatarea unui progres vizibil în rândul copiilor, din punct de vedere al multiplelor planuri de dezvoltare. Este bine știut faptul că orice copil este mult mai motivat să învețe atunci când informațiile pe care se bazează constituie fapte din viața cotidiană a acestuia și dacă el înșiși va descoperi importanța informației respective în viața lui. STEM face posibil acest lucru, deoarece, conceptul însuși nu se limitează doar la acumularea cunoștințelor despre matematică și științe. Bază conceptului STEM îi ajută pe copii să-și dezvolte noi moduri de a gândi, susținându-le curiozitatea și modul de analiză. Implementarea acestui concept nou, de la vârste mici, moment în care mințile lor sunt la cel mai înalt grad de maleabilitate, acționează asupra modului în care copiii se pot raporta la învățare pe tot parcursul școlar și al vieții.

Pornind de la una dintre competențele cheie apreciate la nivel european, respectiv: „competențele matematice și competențe de bază în știință și tehnologie” (Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2012), putem spune că educația STEM este extrem de importantă pentru pregătirea viitoarelor generații pentru societatea în continuă schimbare. Având în vedere aceste aspecte, putem stabili activități care își propun stimularea interesului copiilor pentru diverse discipline, inclusiv cele care reies din definiția conceptului în sine, să le oferim experiențe variate în cadrul multiplelor experimente în laborator sau în natură, să le prezentăm informații noi, cu bucurie și pasiune, să lăsăm deoparte experiențele neplăcute care fac parte din bagajul nostru vis-a-vis de relația fiecăruia cu matematica, fizica, chimia, ingineria, etc.

Din aspectele precizate, dar și din schimbările prevăzute la nivelul întregului sistem de învățământ, considerăm cât este de importantă o astfel de organizarea a activităților pornind de la cele mai mici vârste.

„Lumea fascinantă a naturii va fi descoperită de copil numai dacă acestuia i se vor pregăti scenarii de învățare prin descoperire și experimentare. De aceea, demersul didactic trebuie deplasat de la „ce se învață” la „de ce se învață” (Brănișteanu, Clapou, 2020, p. 6). Procesul de predare a disciplinei Științe are la bază experimentul, atât ca metodă de investigație științifică, cât și ca metodă de învățare.

Experimentul natural – copiii sunt, în acest caz, cercetașii unui studiu în condițiile familiare, de viață, obișnuite și de activitate (în familie, la școală, la grădiniță etc.). Experimentul natural le oferă copiilor posibilități variate de a studia fenomenele psiho-pedagogice în contexte naturale de viață, corelându-le cu acele caracteristici specifice observației.

Cel mai îndrăgit experiment, derulat cu copiii atât în mediul formal, cât și în cel non-formal este cel cu bicarbonat și oțet. Acesta mai poate fi denumit și „micul vulcan” conceput din plastilină și care va erupe în urma amestecului obținut. Va fi o activitate din care copiii pot învăța foarte multe lucruri: modalitatea în care erupe un vulcan, însușindu-și, totodată și un pic de chimie, datorită combinării a doua substanțe care se găsesc în bucătăria oricărei gospodine.

Pentru a putea crea vulcanul avem nevoie de următoarele materiale: oțet, bicarbonat de sodiu, un recipient mare sau o tavă, un pahar de plastic, folie de aluminiu, o foarfecă, plastilină, colorant alimentar roșu.

Etapele pe care trebuie să le parcurgem pentru a obține efectele dorite ale unui vulcan sunt următoarele:

Etapa 1. Un pahar de plastic, așezat pe tavă, este înfășurat în folie de aluminiu. Aceasta din urmă este pliată peste marginea paharului. Restul foliei va fi modelată în așa manieră încât să capete cu aspectul unui munte. Pentru o modelare mai ușoară se poate să fie nevoie de utilizarea a două, chiar trei bucăți de astfel de folie.

Etapa 2. Deasupra foliei de aluminiu, plastilina va fi întinsă cu ajutorul unui făcăleț și o așezăm.

Etapa 3. Peste marginea paharului plastilina va fi pliată. Vor fi necesare două, chiar trei fâșii de plastilină pentru a obține o modelare mai ușoară.

Etapa 4. Vulcanul va fi decorat cu copaci și alte elemente care ne duc cu gândul la vulcani, inclusiv dinozauri.

Etapa 5. Pentru a obține lavă este nevoie de: o jumătate de cană de oțet, 3 lingurițe de bicarbonat de sodiu și colorant alimentar roșu.

Etapa 6. După finalizarea vulcanului, bicarbonatul de sodiu se pune în paharul din interiorul vulcanului. Separat, într-un pahar, oțetul este amestecat cu colorantul alimentar.

Etapa 7. În vulcan, oțetul colorat este turnat urmărindu-se erupția!

 

Un alt exemplu de activitate este și următorul: Apa și fasolea

• Nivel de vârsta: preșcolar
• Scop: îmbogățirea cunoștințelor copiilor referitoare la efectele apei asupra plantelor.
• Mijloace și materiale necesare: borcan transparent; apa; șervețele; boabe de fasole.
• Descrierea experimentului și a modului de lucru:

Copiii vor pune într-un borcan un șervețel umezit cu apa, după care va atașa câteva boabele de fasole, așa încât să se poată observa zilnic prin sticla borcanului. Timp de câteva zile copiii vor trebui să urmărească cum se dezvolta bobul de fasole.

Apa nu trebuie să fie în cantitate multă, se va umezi șervețelul atunci când observă că se uscă. Important este să se ude bobițele atunci când nu e soarele puternic.

Harta evoluției experimentului este următoarea:

Modul de evoluție și creștere al bobului de fasole:

• ziua 1 – bobul de fasole a încolțit;
• ziua 2 - bobul de fasole capătă o tentă verzuie, mugurașul acestuia s-a dezvoltat crescând;
• ziua 3 - sunt identificate mici rădăcini, verdele intensificându-se, iar bobul începând să se crape;
• ziua 4 - bobul de fasole crapă în două, la mijloc făcându-și apariția două mici frunzulițe;
• ziua 5 - bobul de fasole se înalță, crescând repede, frunzulițele fiind ieșite în întregime;
• ziua 6 - rădăcinile sunt tot mai lungi, tulpinile crescând și îngroșându-se.

Astfel de activități, îi vor determina pe copiii să învețe într-un mod care le va crea plăcere și care îi va determina să facă asocieri corecte, reținând mai ușor informația, într-un mod nou, mai palpitant, care să le dezvolte atât nivelul de cunoștințe, cât și gândirea creativă și critică, prin intermediul încurajării explorării unor noi teritorii. În acest mod, copiii pot demonstra că pot deveni mici oameni de știință, distrându-se, experimentând și totodată învățând. Aceste tipuri de activități și experimente, contribuie la stimularea curiozității și imaginației copilului, la dezvoltarea spiritului de observație, precum și la formarea unor experiențe, deprinderi și competențe aplicabile în viața reală. Activitățile și experimentele derulate prin intermediul activităților STEAM, permit conștientizarea unui proces de transformare a cunoștințelor, a atitudinilor și abilităților în comportamente aplicabile în viața reală, a cărei finalitate pozitivă este atât pentru sine, cât și pentru societate. În acest fel activitățile instructiv-educative și formative în grădiniță sunt optimizate.

 

Bibliografie:

Brănișteanu R., Clapou C., (2020). 100 de experimente pentru copii. Auxiliar didactic. Material elaborat în cadrul proiectului. 100 de pași spre descoperirea lumi;
Gremalschi A. (2021). Ghid metodic pentru implementarea metodelor de instruire asistată de calculator Chișinău: Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) și Comitetul Executiv al UTA Găgăuziei, în cadrul Proiectului „Dezvoltarea învățământului la distanță în Republica Moldova: Proiectul-pilot în UTA Găgăuzia”.Ș
***Comisia Europeană/EACEA/Eurydice, 2012.