Întrucât comunicarea îndeplinește mai multe funcții, acestea pot fi valorificate printr-o serie de jocuri care le scot în evidență și întăresc aplicabilitatea lor în demersul instructiv educativ desfășurat în grădiniță. Pentru fiecare funcție regăsită mai sus, voi propune mai multe jocuri care se pot desfășura cu cei mici în instituțiile specializate.
Prezentul compendiu este realizat pentru a oferi o alternativă jocurilor desfășurate în instituțiile de învățământ preșcolar, sub aspectul îndeplinirii funcțiilor comunicării didactice.
Conform lui R. Jakobson, funcțiile comunicării didactice sunt: Funcția expresivă. Funcția conativă. Funcția poetică. Funcția referențială. Funcția metalingvistică. Funcția fatică.
1. Jocuri care valorifică funcția expresivă
Înainte de a propune jocurile care valorifică funcția expresivă, țin să precizez faptul că numeroasele activități desfășurate în grădiniță oferă cadrului didactic multiple ocazii pentru a cunoaște preșcolarii sub aspectul proceselor afective. Această funcție îl are în centru pe emițător și întreaga activitate se bazează pe stările lui afective.
1.1. Misteriosul și detectivul (Grupa Mare)
Scopul jocului: expunerea stărilor afective prin intermediul comunicării orale;
Obiectivele jocului:
- să descrie emoția misteriosului ținând cont de răspunsul la întrebarea adresată;
- să formuleze întrebări cât mai elaborate astfel încât să ghicească starea afectivă a partenerului;
Anunțarea temei: Înainte de a iniția jocul, copiii sunt anunțați că astăzi vor trece prin Poarta misterelor. Preșcolarii vor fi așezați în semicerc și fiecare trebuie să extragă câte un bilet. Cine extrage bilet cu misterios va trece în echipa misterioșilor și cine va extrage cu detectiv va face parte din echipa detectivilor (pentru că ei nu știu să citească, misterioșii și detectivii vor fi reprezentați sub formă de desen). După acest lucru, fiecare misterios va trebui să facă echipă cu un detectiv.
Desfășurarea jocului: Cel misterios va primi o mască cu două fețe de la educatoare. Prima parte a măștii va fi albă, simplă. Cealaltă va întruchipa diferite stări (față zâmbitoare, tristă, dezamăgită, rușinată). Misteriosul se va afișa cu fața albă iar detectivul va avea ca sarcină didactică să îi adreseze colegului cât mai multe întrebări pentru a ghici care este fața reală a misteriosului dar ghidat în permanență și de indiciile partenerului. Dacă detectivul va considera că a răspuns corect trebuie cu ajutorul unor carioci să-i de-a viață și celeilalte fețe. Adresând cât mai multe întrebări, copiii își vor antrena abilitatea de a comunica fiind corectați în permanență de cadrul didactic. Fără a-i adresa întrebări misteriosului, de tipul: „Te-au certat părinții?” sau „Ți-a dat doamna bulină roșie?”detectivul nu va afla niciodată care este starea partenerului.
Evaluare: Așadar, întreaga activitate propusă îl are în centru pe misterios, adică emițătorul și are la bază stările afective ale acestuia transmise cu ajutorul unei măști.
1.2. Astăzi eu sunt soarele! (Grupa mijlocie)
Scopul jocului: expunerea stărilor afective prin intermediul comunicării orale;
Obiectivele jocului:
- să se prezinte colegilor menționând minimum 2 stări afective ale acestuia;
- să răspundă la minimum 2 întrebări adresate de cadrul didactic;
Anunțarea temei: O altă activitate care ar valorifica funcția expresivă a comunicării didactice este jocul numit „Astăzi, eu sunt soarele”. Acest joc ar trebui să se realizeze în fiecare dimineață, imediat după ce toți preșcolarii au pășit timizi dar încrezători pe covorul fermecat din mijlocul sălii de grupă.
Desfășurarea activității: Copiii așezați în semicerc, pe pernele viu colorate vor purta o discuție cu cadrul didactic referitoare la modul în care s-au trezit (binedispuși, triști, fericiți) dacă au visat ceva sau cum se pot descrie în acel moment.
În momentul în care educatorul alege poza cu preșcolarul care trebuie să participe la activitate, acesta va avea ca sarcină didactică să le împărtășească colegilor absolut tot ce se regăsește dincolo de fotografie, adică tot ce simte și gândește în momentul respectiv.
Cel care va iniția activitatea este cadrul didactic întrucât cei mici au nevoie în permanență de exemple concrete. Fiecare va fi încurajat în permanență de educator să vorbească, să greșească dar și să se corecteze. Accentul se pune și pe corectitudinea din punct de vedere gramatical.
În cazul în care, există și copii mai puțin deschiși spre a comunica tot ce trebuie să facă profesorul este de a-i adresa cât mai multe întrebări ajutătoare.
— Cum te-ai trezit în această dimineață?
— Ai visat ceva? Ne poți spune și nouă?
— Cum te simți acum? Ești fericit, trist?
Copilul care se va dovedi a fi cel mai fericit, cel cu zâmbetul pe buze dar și cel capabil să împrăștie din bucuria lui și celorlalți va fi desemnat de către cadrul didactic „Soarele clasei”.
Evaluare: Se poate observa cum prin intermediul comunicării orale, copiii se exteriorizează pe plan afectiv formulând răspunsuri la întrebările adresate de cadrul didactic.
2. Jocuri care valorifică funcția conativă
Funcția conativă se fixează asupra receptorului (cel care receptează informațiile) de la care se așteaptă bineînțeles un răspuns.
2.1. Ghicește povestea (Grupa mijlocie)
Scopul jocului: capacitatea preșcolarilor de a răspunde la provocările primite;
Obiectivele jocului:
- să ghicească minimum o poveste mimată de cadrul didactic, asociind-o cu personajul găsit pe jeton;
- să descrie povestea ghicită, ținând cont de sarcinile propuse;
Anunțarea temei: Copiii de la grupa mijlocie sunt anunțați că în următoarele momente vor trebui să-și îndrepte toată atenția la doamna educatoare deoarece aceasta le va mima o poveste.
Desfășurarea: În cadrul acestui joc, cadrul didactic va mima poveștile pe care le-a discutat cu preșcolarii de la grupa mijlocie cu ajutorul folosirii unor cuvinte cheie din povestea respectivă. Așezați în semicerc copiii sunt atenți la mișcările și cuvintele rostite de către propunătoare. Totodată, preșcolarii vor primi jetoane cu personajele din poveștile mimate pe care va trebui să le arate în momentul corespunzător. Care preșcolar va ghici povestea mimată de cadrul didactic va ridica jetonul cu personajul regăsit din respectiva poveste, și va avea ca sarcină didactică să meargă în fața clasei și să spună cum se numește povestea mimată, cum se numește personajul regăsit pe jeton și totodată să povestească pe scurt secvențele principale ale poveștii. De exemplu:
,,Povestea mimată se numește Capra cu trei iezi iar personajul de pe jeton este lupul. În această poveste este vorba despre o capră care avea trei iezi...”. La finalul activității, dacă vor exista doritori, rolurile se vor inversa iar cadrul didactic va ghici povestea mimată de preșcolari.
Evaluare: Se poate observa că întreaga activitate se îndreaptă către preșcolarii care au ca sarcină didactică atât să ghicească povestea mimată cât și să descrie acea poveste, comunicarea fiind asul din mânecă.
2.2. Micuțul vorbăreț (Grupa mică)
Scopul jocului: capacitatea preșcolarilor de a răspunde la provocările primite;
Obiectivele jocului:
- să prezinte silueta personajului precizând numele, povestea din care face parte și o mică caracterizare a acestuia;
- să vorbească în propoziție cu ajutor din partea cadrului didactic;
Anunțarea temei: După ce va avea loc captarea atenției, care să le amintească micuților despre personajele din poveștile studiate, preșcolarii vor afla că astăzi se vor juca cu prietenii lor imaginari si vor afla lucruri neștiute despre aceștia.
Desfășurare: Copiii așezați în semicerc, pe scaune, primesc fiecare de la profesor câte o siluetă a unui personaj. Preșcolarii au ca sarcină didactică ca fiecare să-si prezinte prietenul imaginar ținând cont de precizarea numelui, a poveștii în care se întâlnește și precizarea felului: personaj bun sau rău? Doamna educatoare cu un microfon în mână va trece pe la fiecare adresându-le câte un set de întrebări:
Î: Ce personaj ai tu în mână?
R: În mână o am pe Scufița roșie.
Î: În ce poveste am întâlnit-o noi pe Scufița roșie?
R: Pe Scufița roșie am întâlnit-o în povestea Scufița roșie.
Î: Ce fel de personaj era Scufița roșie?
R: Scufița roșie este un personaj bun.
Evaluare: Întreaga activitate are la bază capacitatea elevilor de a înțelege sarcina propusă, precizând care sunt caracteristicile unui personaj, vorbind în propoziții, comunicarea va juca un rol primordial întrucât profesorul va desemna la finalul activității micuțul vorbăreț.
3. Jocuri care valorifică funcția poetică
Această funcție presupune concentrarea atenției asupra mesajului.
3.1. 10 minute de relaxare (Grupa mijlocie)
Scopul jocului: Transmiterea informațiilor în mod corect, coerent, expresiv;
Obiectivele jocului:
- să răspundă la întrebările adresate de cadrul didactic ținând cont de secvența văzută;
- să-și exprime stările afective raportându-se la desfășurarea acțiunii;
Anunțarea temei: După ce copiii au fost antrenați în cadrul unei activități de matematică, de exemplu, aceștia vor fi anunțați că a sosit momentul unei pauze de 10 minute.
Desfășurarea jocului: În cadrul acest joc de relaxare, copiii vor sta în semicerc și vor viziona împreună cu profesorul o desene animată. Acestă desene poate fi înlocuită și cu mici piese de teatru, mici secvențe din povești sau chiar anumite reportanje care ar stârni interes din partea preșcolarilor.
În cea mai mare liniște, copiii vor urmări desenului animat „Scufița roșie”. După terminarea secvenței, cadrul didactic va avea în mână fie siluete cu personajele regăsite, fie planșe care cuprind desfășurarea acțiunii. Educatorul va adresa copiilor întrebări legate de secvența vizionată. Întrebările vor suna astfel:
— Care este personajul tău preferat? De ce l-ai ales tocmai pe el? Copilul va primi silueta personajului preferat cu care va deveni prieten.
— De ce nu vă place de lup?
— Ați văzut vreodată un lup în realitate? Era la fel de mare?
— Cum ar fi trebuit să se comporte acesta cu bunica?
— Cum v-ați fi dorit să se termine povestea?
În urma experienței trăite prin intermediul practicii pedagogice din învățământul preșcolar, s-a demonstrat faptul că majoritatea activităților de acest fel ajută copiii să se exteriorizeze și totodată să-și exprime trecând dincolo de sensul cuvintelor cele trăite pe parcursul interacțiunii cu ceilalți. S-a putut observa cum cei mici au început să plângă în hohote, amintindu-și faptul că și ei au fost lăsați singuri acasă, exact ca iezii din povestea „Capra cu trei iezi”.
Evaluare: Prin transmiterea informațiilor în mod coerent și expresiv, copiii vor putea răspunde la întrebările adresate de către cadrul didactic și totodată să-și exprime stările afective raportându-se la desfășurarea acțiunii;
3.2. Telefonul fără fir (Grupa mijlocie)
Scopul jocului: Transmiterea informațiilor în mod corect, coerent, expresiv;
Obiectivele jocului:
- să ghicească minimum un cuvânt din secvența propusă de primul jucător;
- să realizeze în minimum 2 fraze rezumatul poveștii, desenei sau a piesei de teatru propuse.
Anunțarea temei: Se anunță preșcolarii faptul că astăzi se vor distra împreună dar pentru a face acest lucru este nevoie de cei mai atenți jucători.
Desfășurarea jocului: Copiii vor sta în șir unul lângă celălalt. Primul îi șoptește repede, repede la ureche următorului copil denumirea unei povești, a unei desene, a unei piese de teatru, pe care nu are voie să o repete.
Acesta șoptește în același mod mai departe ceea ce a auzit următorului copil și așa mai departe. Ultimul jucător trebuie să spună cu voce tare ce a înțeles și totodată să povestească acțiunea poveștii, desenului, piesei de teatru respective.
Evaluare: Așadar, întregul joc are la bază concentrarea atenției asupra mesajului transmis de ceilalți colegi.
4. Jocuri care valorifică funcția referențială
Această funcție se bazează pe capacitatea receptorului de a-și exprima propriile păreri în legătură cu o situație dată.
4.1. Ce-ai face dacă? (Grupa Mare)
Scopul jocului: Exprimarea unei păreri personale în ceea ce privește mesajul transmis;
Obiectivele jocului: să răspundă la întrebarea adresată pe baza cartonașului extras;
Anunțarea temei: Copiii sunt anunțați că în următoarele momente fiecare va trebui să participe la un joc în care vor deveni oameni mari care își asumă tot ce spun.
Desfășurarea jocului: Copiii vor sta în semicerc iar pe o masă se vor regăsi numeroase cartonașe pe care se află inscripționate diferite situații (un băiat care rupe o floare din grădină, doi copii care se ceartă din cauza unei jucări și multe altele).
Toți preșcolarii trebuie să fie foarte, foarte atenți deoarece nu cadrul didactic va fi cel care va numi copilul care să răspundă ci microfonul magic.
În momentul în care își va auzi numele, copilul respectiv va trebui să aleagă de pe masă un cartonaș. După acest lucru trebuie să precizeze ce observă în imagine, după care tot acel microfon îl va mai adresa încă o întrebare magică de data aceasta, și anume Ce-ai face dacă?
— Arată imaginea și colegilor după care spune pe cine observi tu acolo?
— Un băiat care rupe o floare. După acest răspuns va urma întrebarea magică:
— Ce-ai face dacă ai fi fost tu băiatul de pe cartonaș?
— Nu aș rupe floarea. Nu trebuie să facem asta.
Evaluare: Cu ajutorul comunicării orale, copiii își vor contura personalitatea, exprimându-și opinia cu privire la mesajul transmis prin intermediul imaginii de pe cartonaș.
4.2. Da sau Nu? (Grupa Mică)
Scopul jocului: Exprimarea unei păreri personale în ceea ce privește mesajul transmis;
Obiectivele jocului: să diferențieze comportamentul pozitiv de cel negativ, răspunzând cu Da sau Nu la întrebarea adresată.
Anunțarea temei: Se anunță preșcolarii că vor juca un mic joc pe care cu siguranță îl veți îndrăgi foarte mult. Este vorba de jocul Da sau Nu?
Desfășurarea jocului: Cadrul didactic va proiecta copiilor diferite secvențe din povești care accentuează comportamentele negative sau pozitive ale personajelor.
Sarcina didactică a celor mici este de a preciza dacă comportamentul identificat la personajul prezent în secvența propusă este bun sau rău. Dacă răspunsul este afirmativ copilul va ridica jetonul cu față zâmbitoare și dacă este negativ va ridica jetonul cu fața tristă.
— Ce a făcut personajul din filmuleț?
— Lupul a mâncat-o pe bunică.
— Lupul a avut un comportament bun?
— Nu.
Bineînțeles că nu mă voi limita doar la capacitatea preșcolarilor de a răspunde cu Da sau Nu, de a discerne binele de rău. Voi încerca ca în majoritatea cazurilor să complic puțin situația de comunicare adresându-le și alte întrebări ajutătoare.
Evaluare: Fiecare copil va avea ocazia de a-și exprima părerea cu privire la secvențele propuse.
5. Jocuri care valorifică funcția metalingvistică
Această funcție vizează îndeosebi înțelegerea corectă și completă a mesajului. Așadar, tot ce prezentăm copiilor este de preferat să și explicăm, astfel informațiile vor fi asimilate mult mai repede și bine în același timp.
5.1. Alege imaginea potrivită (Grupa Mare)
Scopul jocului: Înțelegerea corectă a mesajului, prin verificarea sensurilor cuvintelor;
Obiectivele jocului: să aleagă imaginea potrivită corespunzătoarea cuvântului propus;
Anunțarea temei: Pentru următorul joc toată lumea trebuie să fie foarte, foarte atentă la cadrul didactic deoarece fiecare va trebui să se joace cu multe imagini.
Desfășurarea jocului: Se va purta o discuție cu preșcolarii despre mediile de viață ale diferitelor animale. Se va accentua faptul că sunt animale care trăiesc în mediul terestru, acvatic, aerian. Pentru ca profesorul să se asigure de faptul că toate aceste informații noi sunt asimilate, la sfârșit va iniția jocul propus. Pe un panou va atașa imagini cu mediul terestru, acvatic, aerian. În momentul în care va aminti de conceptul nou, copilul propus va trebui să aleagă de pe panou semnificația acestuia.
Evaluare: Jocul are ca scop principal înțelegerea completă a ceea ce dorește să transmită cadrul didactic, cel mai eficient mod de a face acest lucru fiind verificarea sensurilor cuvintelor.
6. Jocuri care valorifică funcția fatică
Această funcție asigură controlul pentru o bună funcționare a comunicării. Cel mai des se optează pentru jocuri care să evidențieze clar receptarea mesajului.
6.1. Ești cu noi? (Grupa Mare)
Scopul jocului: Înțelegerea mesajului transmis și receptarea acestuia mizând pe interacțiune.
Obiectivele jocului: să răspundă la minimum o întrebare adresată de cadrul didactic ținând cont de indicațiile primite;
Anunțarea temei: Astăzi ne vom juca un joc care cu siguranță va fi preferatul vostru. Acesta se numește...Ești cu noi?
Desfășurarea jocului: Copiii vor sta în semicerc. Se va iniția jocul cu o discuție având tema La mare. După ce s-a făcut o scurtă introducere în anotimpul călduros, se va adresa unui copil întrebarea Alina ești cu noi? Replică urmată de întrebarea propriu zisă „Ce ți-ai lua cu tine la mare?” Respectivul copil va trebui să răspundă cu: Da, sunt cu voi și la mare mi-aș lua o minge, o umbrelă. Cu o clepsidră voi măsura timpul cât va trebui să răspundă fiecare. Voi schimba situațiile în funcție de răspunsul precedent al celuilalt coleg.
Evaluare: În aceste condiții, jocul va avea la bază capacitatea comunicării de a exprima siguranță asupra transmiterii informațiilor.
6.2.Fii din poveste (Grupa mijlocie)
Scopul jocului: Înțelegerea mesajului transmis și receptarea acestuia mizând pe interacțiune.
Obiectivele jocului:
- să identifice de pe roată minimum un personaj prezent în povestea propusă;
- să reproducă minimum o replică a personajului de pe roată;
Anunțarea temei: Copiii de grupă mijlocie, așezați în semicerc sunt introduși de cadrul didactic într-un tărâm de vis, în care totul este posibil și fiecare se poate întâlni cu prietenii din acele povești auzite de la iubiții bătrâni dar și cu personajele din desene...toate vor fi prezente acolo, în acea lume de vis.
Desfășurarea jocului: După ce preșcolarii pășesc pe tărâmul imaginației, educatorul cu un ton și cu o gestică corespunzătoare le citește „Povestea florilor fermecate”. La finalul activității pentru a-și da seama dacă a fost înțeles, cadrul didactic poate opta fie pentru clasicele întrebări adresate elevilor care îi poate da de înțeles dacă și-au însușit noua informație, însă, nu prea le dezvoltă abilitatea de a comunica.
Pentru a nu rămâne totuși la acele clasice întrebări, profesorul va miza pentru o activitate cât mai interacționară. Așadar, prezintă copiilor o roată pe care sunt regăsite toate personajele prezente în povestea prezentată dar și altele, pentru a vedea cât de atenți au fost (copiii, Elsa, Moș Crăciun). Tot ce trebuie să facă cei mici este să învârtă de roată până în momentul în care pe aceasta se va afla personajul la care s-a oprit cadrul didactic. Copilul va trebui să intre în rolul personajului respectiv și să reproducă replicile acestuia amintite din povestea propusă de educator.
Evaluare: Întreaga activitate are la bază interacțiunea dintre profesor – elev, fapt ce servește la stabilirea relației de comunicare. În aceste condiții cadrul didactic își poate da seama dacă a fost înțeleasă povestea propusă, copiii putând identifica personajele întâlnite pe parcursul activității instructiv - educative.
Concluziile demersului aplicativ
Respectivul compendiu a fost creat pentru a valorifica funcțiile comunicării didactice prin intermediul jocurilor desfășurate în instituțiile specializate pentru învățământul preșcolar. Am vrut să evidențiez faptul că în desfășurarea activității instructiv educative comunicarea este o punte de legătură care întreține un contact permanent între cadrul didactic- copil și copil-copil. Totodată, în activitățile desfășurate cu cei mici sunt prezente într-o formă sau alta toate funcțiile comunicării didactice.
Publicat de:
Ponor Ionela
Profesor înv. preșcolar, la Grădinița cu P.P. Nr. 24, Iași.