Activitatea de „Cunoașterea Mediului”, specifică Domeniului Științe, vizează observarea și perceperea lumii înconjurătoare, cu multitudinea ei de componente și fenomene specifice.
Procesul de predare a cunoștințelor din sfera științei are la bază pe lângă metoda observației, și experimentul, atât ca metodă de investigație științifică, cât și ca metodă de învățare. Acesta, are cu un pronunțat caracter activ-participativ stimulând din plin, curiozitatea copiilor în timpul desfășurării experimentului de către educatoare, apoi implicarea, prin propriile lor acțiuni, la realizarea acestuia, contribuind cu succes la formarea concepției științifice la copii.
Îndrumându-i pe copii să descopere lumea înconjurătoare, să mânuiască materialul biologic și să interpreteze științific fenomenele naturii, îi învățăm să cunoască natura, să o prețuiască și s-o ocrotească. Integrarea experimentului în activitățile din grădiniță, solicită o atitudine activă și de independență a copiilor, determinându-i pe aceștia să lucreze efectiv cu simțurile, cu mâinile și cu gândirea. Contactul direct cu natura contribuie la dezvoltarea spiritului de observație, suscită curiozitatea, stimulează imaginația creatoare a copilului, dezvoltând în același timp și operațiile gândirii (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea).
Voi prezenta în cele ce urmează, câteva experimente, foarte îndrăgite de copii, care susțin ideea potrivit căreia experimentul este o modalitate interactivă și atractivă de descoperire a lumii și de învățare de către preșcolari a unor noțiuni științifice despre mediul înconjurător.
Experiment „Formarea norilor de ploaie”
Scop: Familiarizarea preșcolarilor cu materiale inedite, în vederea realizării experimentelor.
Mijloace și materiale necesare: spumă de ras, apă, colorant alimentar, pahare din plastic, pipete
Completând zilnic Calendarul Naturii, copiii au observat că în decursul unei luni, a plouat o singură dată. Preșcolarii au fost curioși să afle cum se formează norii de ploaie. Într-un pahar transparent din plastic, au turnat apă, până la jumătate; apoi au pus spumă de ras, iar peste aceasta au picurat cu pipeta apă colorată. După câteva secunde, apa colorată a pătruns stratul de spumă și a început să coloreze apa din pahar.
Astfel, copiii au avut oportunitatea de a afla cum se formează norii de ploaie.
Experiment „Cum să faci fantome zburătoare?”
Materiale necesare: un balon, șervețele (de bucătărie/batiste de hârtie), un marker negru, foarfecă.
Se vor desface șervețelele astfel încât să fie într-un singur strat și se vor tăia apoi în bucăți mai mici și mai ușor de manevrat. Se vor pune bucățile de șervețel pe deget pentru a le da o formă de „fantomă” și cu markerul, se vor desena ochi și gură iar apoi vor fi așezate pe masă. Se va umfla balonul și apoi se va freca ușor de păr pentru a încărca electricitatea statică pe suprafața lui. Se va așeza balonul aproape de șervețele fără ca acestea să fie atinse. Atunci când balonul încărcat electric va fi adus lângă bucățile de șervețele, ele vor fi atrase de balon datorită încărcăturii electrice statice. Bucățile de șervețele vor părea că „se înalță” spre balon, creând astfel aspectul de „fantome” în aer.
Astfel, preșcolarii au avut oportunitatea de a învăța că unele corpuri își pot modifica caracteristicile prin contactul direct cu alte corpuri, în acest caz o modalitate excelentă de a ilustra principiile încărcării electrice statice într-un mod interactiv și captivant.
Experiment „Oobleck cel năzdrăvan”
Oobleck este un fluid non-newtonian obținut dintr-un amestec de apă și amidon de porumb, care nu are vâscozitate constantă. Acest experiment îi va surprinde pe copii și vor dori să se joace astfel mereu.
Materiale necesare: 1 porție de amidon de porumb, 2 părți de apă, un bol, o lingură, coloranți alimentari (doar dacă doriți)
Vom începe experimentul prin a adăuga amidon de porumb în bol. Apoi vom adăuga treptat apă în bol, amestecând în același timp. Cantitatea exactă de apă poate varia, așa că o vom adăuga încet, treptat, până când vom obține consistența dorită. Oobleck-ul ar trebui să fie o substanță care se simte moale și lichidă atunci când va fi atinsă lent, dar care devine tare dacă este strânsă în pumn. Vom continua să adăugăm apa treptat amestecând amidonul de porumb și apa cu ajutorul lingurii. Opțional, pot fi adăugați coloranți alimentari pentru culoare.
Oobleck își poate schimba proprietățile de la lichid la solid în funcție de modul în care este manipulat. Când îl atingem lent sau încet, Oobleck se va comporta ca un lichid, curgând între degete. Dar dacă îl vom lovi sau îl vom strânge rapid, va deveni ferm și va părea solid. Acest lucru se datorează interacțiunii dintre particulele de amidon de porumb și apa.
Astfel, copiii au aflat despre comportamentul neobișnuit al acestui material și au explorat proprietăți interesante ale acestuia prin contactul direct cu propriile mâini.
Concluzionând, putem afirma că Metoda Experimentului este o metodă cu valențe multiple în sfera dezvoltării copilului preșcolar contribuind pe deplin la cultivarea spiritului ludic al acestuia, la lărgirea sferei lui cognitive, comportamentale, dar și a celei socio-emoționale, ajutându-l să descopere și să înțeleagă mai profund lumea din jurul său.
Experimentul are la bază stimularea simțului natural de aventură și a curiozității celor mici, facilitând interacțiunea cu obiectele, substanțele, materialele dar și cu ceilalți copii, indiferent de nivelul de vârstă, îl motivează pe copil să identifice probleme, să le înțeleagă și să gândească soluții posibile, îl învață elementele esențiale ale raționamentului științific.
Bibliografie:
Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive de grup - ghid metodic, Ed. Arves, Craiova, 2003;
Dumitriu, I, Dezvoltarea gândirii critice și învățarea eficientă, Editura de Vest, Timișoara, 2000;
Ionescu, M., Demersuri creative în predare și învățare, Editura Presa Universitară Clujeană., Cluj-Napoca, 2000.
Publicat de:
Păun Mihaela
Profesor înv. preșcolar, la G.P.P. „Dumbrava Minunată”, Pitești, Argeș.