Metode utilizate în stimularea creativității elevilor

Sarcina de bază a educației este dezvoltarea și structurarea capacităților creative existente în fiecare elev, astfel încât activitatea individuală să devină, în mod automat, activitate creativă. Cu siguranță nu vor exista ghiduri care să ne învețe cum să fim creativi sau ce avem de făcut în etapa următoare. Totuși, există anumite metode care ne pot călăuzi în schimbarea noastră și în dezvoltarea creativității elevilor noștri. Aceste metode sunt unele generale, se pot aplica în majoritatea situațiilor create, cu ajutorul lor se pot rezolva o sumedenie de probleme, legate de creativitate.

Condițiile reușitei aplicării acestor metode sunt determinate de modul lor de utilizare. În acest sens, este nevoie de eliminarea temerilor elevilor legate de actul evaluativ, încrederea lor în forțele proprii, curiozitate și curaj atât din partea profesorului, cât și din partea elevilor, posibilitatea de a lucra în grup. Un aport semnificativ îl au părinții, care pot să încurajeze sau să descurajeze profesorul, prin atitudinea lor față de educația copilului.

În procesul dezvoltării atitudinii creatoare al elevului, o importanță deosebită o are încurajarea acestuia să lucreze și să gândească independent, să elaboreze propriile opinii și proiecte și să scape de ideea că în școală totul este dirijat și controlat de profesor.

Metodele care au fost elaborate în vederea cultivării creativității elevilor au la bază condiția, ca aplicarea lor să se realizeze în activitățile pe grupe, deoarece grupul reprezintă, în multe dintre situații, un stimul pentru individ, îl eliberează de barierele lui interioare. Tehnicile de grup au înregistrat rezultate semnificative în stimularea creativității elevilor.

Aceste metode se bazează pe utilizarea maximă a resurselor inconștientului, acesta având un rol important în creație, prin ideile care apar brusc, ca o iluminare, fără eforturi de memorie sau raționament. Ele au la bază asocierea liberă, spontaneitatea ideilor.

Brainstorming-ul - este cea mai răspândită metodă în producerea ideilor în mod spontan. Un principiu al brainstorming-ului este: cantitatea generează calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile și inedite, este necesară o productivitate creativă cât mai mare. Prin folosirea acestei metode s-a provocat și s-a solicitat participarea activă a elevilor, pentru a dezvolta capacitatea de a analiza, de a lua decizii în ceea ce privește alegerea soluțiilor optime și s-a exersat atitudinea creativă și exprimarea personalității.

Metoda a implicat trei momente importante: generarea ideilor prin eliminarea cenzurării lor, în prima fază (divergența), urmată de evaluarea calității acestora, după care s-a trecut la selectarea celor mai importante (convergența). Soluțiile din prima fază au fost emise și inventariate în ordinea în care veneau, fără a fi cenzurate și evaluate.

S-a încurajat spiritul creator, ideile și soluțiile nonconformiste, originale, generate prin manifestarea imaginației, s-a eliminat autocenzura. S-a susținut preluarea ideilor celorlalți și, pe baza lor, s-au realizat asocieri, în scopul realizării unui produs nou cu calități originale. În clasa a III-a, această metodă are o aplicabilitate largă, ea se utilizează la aproape toate disciplinele de învățământ și la toate tipurile de lecție. Obiectivul principal este determinarea elevilor de a se exprima liber, de a comunica, de a construi relații interpersonale, de a formula idei și opinii proprii în cadrul grupului, de a susține aceste idei, de a fi motivați pentru activitate. Rolul învățătorului este de a modera această situație și de a orienta discuția elevilor în direcția propusă. El trebuie să încurajeze exprimarea liberă a ideilor. Dintre avantajele utilizării acestei metode putem aminti costurile reduse pentru utilizarea ei, aplicabilitatea largă, obținerea rapidă a ideilor noi și a soluțiilor la problemele propuse, participarea activă a elevilor la activitate, posibilitatea de a spori creativitatea, spontaneitatea, dezvoltarea abilității de a lucra în grup. Reușita metodei depinde, în mare măsură, de capacitățile și calitățile moderatorului (a învățătorului) de a dirija discuția, spre a obține rezultatele dorite. Rolul lui este acela, de a asculta părerile, intervențiile elevilor, fără a le critica și evalua.

Metoda 6-3-5 - este o metodă care are caracteristici comune cu brainstorming-ul, diferența dintre cele două metode constând în notarea ideilor originale la metoda 6-3-5. Elevii se grupează câte 6. Este propusă o problemă la care fiecare individ din grup, în 5 minute trebuie să propună 3 soluții. După trecerea celor cinci minute el va înainta foaia la colegul lui, în sensul stabilit dinainte (în stânga sau în dreapta lui). Toți membrii grupului vor formula soluțiile cerute, preluând ideile colegului de la care au primit foaia, aducând îmbunătățiri acestora. Astfel, ei vor deschide alte perspective asupra problemelor propuse. După trecerea foilor la fiecare elev din grupele stabilite, se va realiza o evaluare a soluțiilor obținute.

Avantajele metodei pot fi multiple. Aplicarea acesteia oferă posibilitate elevilor mai timizi sau mai puțin comunicativi, de a se exprima, contribuie la dezvoltarea gândirii critice, pregătește grupul pentru munca în echipă, întărind coeziunea lui, stimulează competiția între membrii grupului, dezvoltă ideea de acceptare a ideilor altor persoane pentru a aduce îmbunătățiri problemelor propuse.

Deși există posibilitatea ca ideile de soluționare a problemelor să se repete sau ele să fie obișnuite, va exista, totuși, un număr destul de mare de soluții oferite, din care pot fi alese cele mai bune posibile.

Metoda Philips 6-6 - dă posibilitatea participării directe și personale tuturor membrilor unor grupuri mari. Din acest punct de vedere avantajul o constituie participarea la discuții a grupurilor mai mari. Phillips propune diviziunea grupului în mai multe subgrupuri formate din câte 6 persoane, care urmează să discute o problemă propusă timp de 6 minute. Denumirea metodei vine de la această formulă. Fiecare grupă de șase persoane își va alege un coordonator, care are rolul de a asigura participarea la discuții a tuturor membrilor, de a facilita obținerea soluțiilor, de a nota soluțiile la care s-a ajuns. După expirarea celor 6 minute grupurile participante, prin coordonatorul lor, își vor anunța soluțiile elaborate. Acestea pot fi notate. În urma soluțiilor prezentate se va face o analiză, apoi o sinteză ale acestora.

Avantajul metodei este timpul relativ scurt în care pot fi consultate un număr mare de persoane în mod direct, varietatea de soluții care se pot obține, posibilitatea de a argumenta răspunsurile găsite, ascultarea opiniilor altor persoane.

Discuția Panel - Denumirea metodei provine din limba engleză și înseamnă „jurați”. Metoda permite participarea unui număr mai mare de persoane la o reuniune. Diferența față de celelalte metode o constituie faptul că, la discuția propriu-zisă, participă un număr restrâns de persoane (5 – 7). Aceste persoane formează juriul. În timpul participării lor la discuție, „auditoriul” ascultă și poate interveni cu mesaje scrise. Bilețelele pe care sunt scrise aceste mesaje pot avea mai multe culori, în funcție de tipul mesajului (de ex: galben pentru întrebări, albastru pentru păreri personale, verde pentru sugestii, etc.). Există o persoană de contact între jurați și auditoriu, denumită „injectorul de mesaje” care are rolul de a transmite bilețelele care provin din „sală”. El introduce conținutul lor în discuție într-un moment prielnic. Discuția este condusă de un moderator. În încheierea discuțiilor acesta are rolul de a sintetiza cele discutate și de a formula concluzii.

Acest tip de discuții este des întâlnit pe posturile de televiziune, în cadrul emisiunilor în care se pot interveni, spre a prezenta opinii proprii sau întrebări, emisiuni conduse de moderatori. Problema cea mai des întâlnită în aceste emisiuni este faptul că rareori sunt analizate soluțiile și prezentate concluziile.

Concluzie - Metodele prezentate au un aport important în educarea spiritului creativ în școală. Cunoașterea lor ne deschide calea spre o regândire a activităților școlare, spre o diversificare a metodelor de predare utilizate. Astfel, orele devin variate, oferă interes și participare din partea elevului și o satisfacție proprie din punct de vedere profesional. Este necesar, însă, modificarea stilului de gândire și a modului de lucru în clasă care predomină încă învățământul actual. O importanță deosebită în acest proces o are descoperirea laturilor personalității elevilor, mai ales creativitatea lor și, implicit, a creativității care se ascunde în fiecare dintre noi și care are nevoie să iasă la suprafață.