Profesia de dascăl pe care ne-am ales-o este, în opinia mea, caracterizată prin adaptare continuă, dorință de cunoaștere, perfecționare. Cu fiecare generație observăm că interesele copiilor se schimbă. Datoria noastră morală este să ținem pasul cu aceste schimbări, să fim pregătiți să ne adaptăm activitatea de instruire la specificul lor, îmbinând ceea ce noi cunoaștem deja cu metodele noi care apar. În acest sens, trebuie să ne abordăm misiunea cu creativitate, punându-ne amprenta asupra fiecărui elev, ei devenind oglinda noastră.
La actuala generație, încă din clasa pregătitoare, am observat o înclinație a elevilor către lectură, încurajată de către mine la clasă și susținută de către părinți acasă, fapt care m-a încurajat să „exploatez” această direcție printr-un opțional la clasa a II-a dedicat literaturii, care a stat la baza lucrării de grad.
Scopul studiului a fost investigarea măsurii în care dezvoltarea cognitivă și afectivă sunt influențate de lectură și care ar fi maniera cea mai potrivită pentru a menține viu interesul copiilor pentru cărți în condițiile sociale actuale. Am abordat în primul semestru autorii români - Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Ana Blandiana, Tudor Arghezi, Anton Pann, George Coșbuc - iar în al doilea semestru mi-am aplecat atenția asupra autorilor străini - Charles Perrault, Frații Grimm, Roald Dahl, J. K. Rowling. Am observat că le-a fost mai greu să interacționeze cu autori mai îndepărtați temporal (Creangă, Sadoveanu, Pann), pe când pe cei mai recenți i-au apreciat mai mult.
În proiectarea și implementarea opționalului am ținut să îmbin metodele și procedeele tradiționale de predare-învățare cu cele moderne. Am utilizat harta textului, explozia stelară, metoda pălăriilor gânditoare, finalul deschis, jocul de rol etc. La fiecare text suport oferit, am inclus coduri QR care îi conduceau pe elevi către diverse aplicații, videoclipuri, secvențe relevante pentru conținutul oferit. Elevii aveau ocazia să parcurgă textul în ritmul propriu acasă, având la dispoziție și aceste resurse mai atractive pentru ei, cu scopul unei mai bune înțelegeri a textului.
Revenind în clasă, ei erau deja familiarizați cu ce aveam de parcurs, fiindu-mi mai ușor să aprofundez anumite aspecte menite să dezvolte aria cognitivă, afectivă și creativă. Printre activitățile cele mai îndrăgite de elevi au fost ghicitorile literare (sarcina concursului a fost de a prezenta 3 însușiri ale unui personaj dintre cele discutate la clasă, iar echipa care îl ghicea prima primea punctajul maxim), punerea în scenă a unor secvențe literare, schimbarea firului narativ, identificarea moralei prin exprimări ca „Ce ați înțeles din acest text?” sau „Ce părere aveți despre...?”. Răspunsurile oferite de colegi au condus de multe ori la adevărate dezbateri, reușind astfel să le dezvolt și gândirea critică.
Înainte de vacanța de Crăciun elevii au avut de prezentat în fața clasei o carte la alegere dintre cele citite de ei, iar în vacanță le-am lansat provocarea de a publica pe site-ul clasei prezentarea cărții preferate, cel care aduna cele mai multe voturi din partea colegilor fiind recompensat. Această activitate a fost cea mai apreciată de către copii, deoarece la dorința lor a luat naștere proiectul „Cartea lunii”. În fiecare lună realizau această prezentare online, pe care colegii o votau și aveau ocazia să facă și observații asupra modalității de realizare. Am fost plăcut impresionată când i-am văzut că fac schimb de cărți, impresii referitoare la cele citite. La finalul anului școlar am avut ocazia de a compara limbajul folosit în primele prezentări cu cel folosit spre final. Ei înșiși au observat o evoluție în descriere, o mai mare fluență în scriere, precum și o abordare mai „științifică”.
Apogeul opționalului a fost realizarea unui text în lanț, activitate care m-a ajutat să am o perspectivă mai clară asupra concluziilor studiului. Fiecare elev a primit o foaie de hârtie, pe care a trebuit să scrie 3 enunțuri care să reprezinte începutul poveștii sale, având libertate totală în alegerea subiectului. După ce au finalizat această primă sarcină, le-am indicat să dea foaia colegului următor, care va continua și el cu alte 2 enunțuri, continuând până când fiecare elev a continuat povestirile celorlalți colegi, obținând astfel 30 de creații literare ale copiilor. Obiectivele acestei activități au fost să citească un text în mod conștient, să respecte firul narativ, dar și să le redacteze corect, scrisul lizibil fiind imperios necesar pentru ca ceilalți să înțeleagă ce s-a scris înainte.
Mi-am dorit ca acest opțional să reprezinte o experiență frumoasă, pozitivă pentru elevi, astfel că nu am pus mare accent pe evaluarea clasică, prin teste, ci mai mult pe produsele realizate de către aceștia, cum ar fi prezentările în cadrul diverselor activități enumerate mai sus, portofoliile lor, dar și implicarea de care au dat dovadă în realizarea activităților individuale și colective.
Concluzia cea mai importantă pentru mine, ca dascăl, a fost că am observat că treptat citirea mecanică a elevilor, născută din dorința de a termina mai repede, s-a transformat într-o citire conștientă și expresivă, implicându-se afectiv în actul lecturii, oferind diferite nuanțe mesajului. Nu puține au fost cazurile în care elevii găseau similitudini între faptele citite și viața personală. Faptul că le-am oferit libertatea de a alege cartea pe care să o citească, consider că a fost un atu în a-i apropia de lectură, alegerile făcute reprezentând un indicator asupra intereselor elevilor. Varietatea titlurilor alese de către ei indică dorința lor de a identifica specia literară care li se potrivește cel mai bine, cu care rezonează.
Lectura este cea care le deschide noi orizonturi copiilor, care îi poartă în călătorii fantastice și le oferă eroi demni de urmat. Mai mult decât atât, îi sprijină în dezvoltarea din punct de vedere lingvistic, creativ și social, structurându-le personalitatea și stimulându-le competențele cheie necesare pentru integrarea socială, din toate punctele de vedere.
Bibliografie:
Bican, F. (2020). Bicicartea pentru copii. Revista Tribuna învățământului, 6-7;
Cerghit, I. (2006) Metode de învățământ. Iași: Polirom;
Chendru, C., Casangiu, L., Barbaroș, T. (2021) Perspective asupra versiunilor poveștilor și basmelor consacrate. București: Editura Pro Universitaria;
Molan, V. (2014). Didactica disciplinelor Comunicare în limba română și limba și literatura română din învățământul primar – ediție revizuită, actualizată și completată; studii critice. București: Editura Miniped;
Necula, C. (2016). Pedagogia poveștii. Editura Agnos.
Publicat de:
Niculescu Hrista Octavia
Profesor înv. primar, la Școala Gimnazială Nr. 19, Brașov.