Inteligența emoțională - soluție împotriva marginalizării?

Încă de pe băncile școlii stabilirea valorilor prioritare în viață ar trebui să fie un scop primar. Diferențele sociale, culturale, etnice, economice sunt din ce în ce mai mult constatate, iar o lipsă a discuțiilor pe baza prioritizării aspectelor relevante din viața unei persoane, stabilirea gradului de implicare, responsabilizare, valorizare și comunicare conduc treptat spre diferite forme de indiferență, nepăsare, marginalizare și violență. Consider că la baza marginalizării și a excluziunii stă intoleranța și violența în toate formele ei. Implementarea în viața copiilor a unor norme și valori morale precum adevărul, dreptatea, iubirea, bunătatea, omenia, prietenia, respectul și solidaritatea ar conduce la diminuarea excluziunii, marginalizării și violenței tot mai des întâlnite.

Bullying-ul este un fenomen tot mai des întâlnit în școli, având la bază un comportament repetitiv, dăunător, axat pe agresivitate fizică sau verbală, ce produce daune emoționale. Consider că emoțiile, dorințele și gestionarea lor reprezintă calea spre diminuarea vizibilă a acestui fenomen. Inteligența emoțională este un concept amplu dezbătut ce se formează treptat, nefiind înnăscută precum inteligența cognitivă. Acest lucru evidențiază faptul că se pot aplica anumite exerciții, metode, realizându-se activități ce conduc la dezvoltarea ariilor inteligenței emoționale. Așadar poate fi inteligența emoțională soluția impotriva agresivității, deci a fenomenului de bullying?

Bullying-ul reprezintă o formă de abuz emoțional și fizic des întâlnită în mediul școlar și care este manifestată de către copii asupra altor copii. Intimidarea, folosirea etichetelor și a amenințărilor, jigniri și chiar agresivitatea fizică sunt câteva dintre formele sub care putem întâlni acest fenomen în școli. Dorința de a domina și de a se impune asupra celuilalt, de a avea putere, popularitate sau a-i fi recunoscută apartenența la un anumit grup, determina un copil să recurgă la toate aceste comportamente deviante. Mai mult, lipsa informării adecvate, imposibilitatea de a face față anumitor situații, de a recunoaște emoții, de a rezolva empatic problemele și , în final, o slabă educație socio-emoțională contribuie evident la răspândirea acestui fenomen. Observăm astfel importanța dezvoltării emoționale ca soluție și modalitate de prevenire a unor comportamente disfuncționale. Pentru a înțelege mai bine aceste concepte propun dezvoltarea și definirea lor, clasificarea și corespondența acestora în mediul acțional.

Inteligența emoțională care este adesea descrisă prin valoarea ”Coeficientului de Inteligență Emoțională” (EQ - ”Emotional Intelligence Quotient”) și reprezintă abilitatea unui individ de a-și conștientiza emoțiile personale, dar și emoțiile altor oameni. Cele două aspecte principale ale inteligenței emoționale sunt înțelegerea propriei persoane, a aspirațiilor, a reacțiilor și a comportamentului propriu și înțelegerea altor persoane și a sentimentelor lor. (Carter, 2009, pag. 5)

Reuven Bar-On a organizat inteligența emoțională împărțind-o în cinci domenii, fiecare având anumite subsecțiuni, acestea fiind: domeniul intrapersonal cuprinzând conștiința emoțională de sine, asertivitatea, independența și respectul de sine; domeniul interpersonal alcătuit din empatie, responsabilitate socială și relații interpersonale; domeniul adaptabilității axat pe soluționarea problemelor; domeniul administrării stresului cu două trepte: toleranța la stres și controlul impulsurilor și domeniul stării generale ce include optimismul și fericirea. (Bar-On & Parker, 2011, pag 120-126)

Această etapizare clară a domeniilor și subdomeniilor inteligenței emoționale ne este necesară pentru a vedea cu exactitate ce arii sunt activate atunci când un elev practică o formă de agresivitate fizică sau verbală ori se află în postura victimei. Elemente componente ale inteligenței emoționale precum empatia, soluționarea problemelor, cunoașterea emoțiilor, toleranța la stres și controlul impulsurilor, fie ele verbale sau fizice, sunt predominant absente atunci când un copil practică o formă sau alta a bullying-ului. Elevul ce aduce injurii sau înjosește un alt copil nu are capacitatea de a se pune în locul celuilalt, deci de a fi empatic, și nu reușește să își identifice propriile emoții, de exemplu „țip la cel din fața mea deoarece mă simt slăbit, nesigur, nervos că nu mi-am făcut tema”. Un copil care ajunge să lovească un alt copil manifestă probleme majore în ceea ce privește inteligența emoțională, mai ales în domeniul administrării stresului, manifestând o toleranță scăzută la stres și un slab control al impulsurilor.

O soluție pentru conștientizarea acestui fenomen în școli și reducerea sa ar consta în dezvoltarea inteligenței emoționale a elevilor. De exemplu, un proiect de parteneriat desfășurat între școli, cu diferite întâlniri între membrii acestora ar putea contribui efectiv la dezvoltarea domeniilor inteligenței emoționale. Aceste întâlniri ar putea avea la bază teme diverse ce ar duce la dezvoltarea subdomeniilor inteligenței emoționale precum:

Îmi cunosc emoțiile - subdomeniul conștiinței emoționale de sine; Cum relaționez cu ceilalți? - subdomeniul relațiilor interpersonale; Ce fac atunci când...? - subdomeniul soluționării problemelor; Autocontrolul emoțional și fizic - subdomeniul controlării impulsurilor; Eu sunt puternic sau slab? - subdomeniul respectului de sine; Mă pun în pielea lui - subdomeniul empatiei și exemplele pot continua.

În continuare voi oferi un exemplu de activitate ce vizează acceptarea și dezvoltarea nivelului de toleranță: Toleranță și acceptare - Spune stop marginalizării! Scopul activității constă în dezvoltarea deprinderilor de recunoaștere și analiză a caracteristicilor care descriu comportamentul tolerant, realizând diferențierea dintre o persoană tolerantă și intolerantă, între noțiunile de toleranță și acceptare, axându-se pe creșterea nivelului de toleranță, acceptare și reducerea marginalizării aplicând practicile incluzive. Prin intermediul metodei brainstorming elevii vor completa planșa toleranței (imagine exemplificativă) oferind cuvinte-cheie: acceptare, empatie, implicare, conexiune, comunicare, încredere, evitarea marginalizării etc.

Se discută prin intermediul antitezei conceptele de tolerant și non-tolerant, oferind exemple de comportament pentru fiecare dintre cele două situații. Împărțiți pe grupe de câte cinci , în fiecare grupă aflându-se un elev ce se regăsește în cadrul programului de integrare educațional, elevii vor extrage câte un citat despre toleranță și vor realiza un afiș ce vor ilustra în cel mai potrivit mod citatul extras, utilizând cuvinte, imagini, desene, cuvinte-cheie și expresii specifice.

În cadrul afișelor discutate se vor analiza regulile de aur ale unei clase tolerante, elevii argumentând ideile din cadrul aceștia. Printre aspectele ce vizează reducerea marginalizării și activizarea elevilor prin intermediul regulilor precizate se vor număra următoarele aspecte pe baza cărora se vor purta diferite discuții: înțelegerea și susținerea reciprocă; controlul emoțiilor și al comportamentelor; egalitate și solidaritate, indiferent de reușita școlară și nivel material; acceptarea și aprecierea tuturor; diferiți, dar egali; evitarea conflictelor; nivelul empatiei și sporirea respectului de sine și a celorlalți.

Inteligența emoțională implică mai multe domenii, printre care cultivarea optimismului, domeniu ce poate fi eficientizat prin dezvoltarea unei atitudini de mulțumire, apreciere și recunoștință. Astfel de practici pot fi dezvoltate prin diferite momente – cheie realizate în cadrul activităților la clasă. Așadar COPACUL MULȚUMIRII sau cultivarea unei GÂNDIRI DE SUCCES axată pe exemplificarea situației dificile, problematice și oferirea unei alternative viabile poate conduce la creșterea optimismului și a acceptării față de situația problematică, dar și față de cei din jur. Exemplific aceste modalități prin două fișe de lucru sugestive. (Fisa-1: Copacul mulțumiri și Fișa-2: O gândire de succes)

Astfel participând la aceste activități elevii vor putea identifica și conștientiza mai ușor emoțiile lor, dar și ale celorlalți, vor putea gestiona eficient o situație problematică, vor găsi soluții benefice în cazul unor probleme dificile, își vor crește gradul empatiei, îi vor înțelege mai bine pe cei din jur și vor ajunge să relaționeze pozitiv și să colaboreze eficient, reducându-se vizibil comportamentele negative ce sunt corelate cu fenomenul bullying-ului.

 

Bibliografie:
Bar-On, R. & Parker, J. (2011), Manual de inteligență emoțională, Editura Curtea Veche, București;
Davidson, Richard și Begley, Sharon (2013), Creierul și Inteligența Emoțională, Editura Litera, București;
Macklem, Gayle L. (2003), Bullying and Teasing - Social Power in Children’s Groups, Springer Science Business Media, New York