Competențe ale cadrului didactic

Competența pedagogică, termen specificat deseori prin lege, este un standard la care trebuie să se ridice un cadru didactic pentru ca societatea să fie adăpostită de oameni pregătiți insuficient. Așadar, un profesionist în domeniul educației trebuie să aleagă diferiți algoritmi metodici în vederea realizării sarcinilor de predare, combinați și puși în aplicare, ținând cont de modificări ale contextului situațional. (Jinga I., 2007)

În vederea desfășurării activității didactice în învățământul primar, cadrul didactic trebuie să îndeplinească o serie de competențe și capacități dincolo de buna pregătire, care nu poate fi suficientă. Competența de specialitate are în vedere înțelegerea conținuturilor teoretice ce urmează a fi folosite în procesul de predare-învățare, determinarea clară a conexiunilor dintre practică și teorie, dar și urmărirea noilor viziuni pentru a ține pasul cu acestea cu scopul de a-și reînnoi permanent cunoștințele. Competența psihopedagogică țintește o bună observare a particularităților de vârstă și a particularităților individuale ale elevilor pentru a-i putea forma cu ajutorul operațiilor incluse proiectării pentru autoinstruire și autoeducare. Competența psihosocială și managerială include o bună organizare a copiilor pentru a realiza atribuțiile instruirii și pentru a fixa responsabilități în grup, totodată, un bun învățător știe să gestioneze conflictele, să stabilească relații de cooperare, să ofere un ambient adaptat grupului de elevi, să își asume răspunderi și să ia decizii în funcție de situație, asigurându-se că elevii sunt orientați, coordonați, îndrumați și motivați. (Cojocariu Venera-Mihaela, 2002)

În continuare, în procesul de instruire profesorul pentru învățământul primar are sarcina de a susține activități variate, ținând cont de unități de studiu, discipline și nivelul la care acesta se adresează îndeplinind competența de specialitate, competența psihopedagogică, dar și competența psihosocială și managerială. Pe lângă clasica pregătire profesională în domeniul educației, cadrul didactic trebuie să mai dețină o serie de abilități de utilizare a calculatorului care să îi ofere o serie de viziuni caracterizate de accesul nelimitat la informații, comunicare promptă și eficientă, participare online la simulări/experimente și interactivitate. La scară tehnologică, un set esențial de cunoștințe este legat de: programele office, funcții ale platformelor utilizate, sisteme de comunicare online, priceperea de a căuta pe internet prin intermediul programelor de căutare. (Adăscăliței A., 2007)

Așadar, pe lângă cele trei competențe esențiale unui profesor, competența de specialitate, competența psihopedagogică, competența psihosocială și managerială, se alătură una nouă – competența digitală (competența TIC, competența tehnologică) – care este într-o relație de dependență reciprocă cu acestea, apărută ca efect al evoluției tehnologiei și mai ales ca efect al orelor desfășurate în mediul online pe durata pandemiei. Competența digitală își găsește utilitatea la toate elementele curriculumului prin elementele de conținut, obiective, strategii de predare și evaluare, fructificând toate facilitățile și funcționalitățile sale. (Cojocariu V. M., Nechita E., Zichil V., Crișan C., Grigoraș C., Cîrtiță-Buzoianu C., 2022)

În învățământul primar, în procesul instructiv-educativ sunt utilizate în special aplicații software gata dezvoltate, în raport cu clasele mai mari unde cadrul didactic poate contura și/sau simula diferite fenomene sau procese cu sprijinul unui limbaj de programare specific, chiar și așa există un ansamblu de competențe minimale pe care acesta trebuie să le îmbunătățească în mod constant. (Logofătu M. F., 2008, p. 43)

Formarea cadrelor didactice, atât a celor viitoare, cât și a celor actuale, prevede educarea acestora și din perspectivă informatică, respectiv din considerentul utilizării optime a mijloacelor de învățământ bazate pe calculator. Toate instrumentele digitale folosite trebuie să își păstreze spiritul ludic, dar și să fie capabile să păstreze atenția școlarilor pe toată perioada activității, deoarece jocul rămâne izvorul principal de învățare la vârstele fragede, sub toate formele sale. Câteva dintre softurile folosite de către profesori în perioada pandemiei sunt: WordWall, Mentimeter, Padlet, Jigsaw Planet, Quizziz, Genially etc.

 

Bibliografie:

Jinga, I. & Istrate, E. (2007). Manual de Pedagogie. Editura ALL.
Cojocariu, V. M. (2002). Teoria și metodologia instruirii. București: Ed. Didactică și Pedagogică.
Adăscăliței, A. (2007). Instruirea asistată de calculator – didactică informatică. Iași: Ed. Polirom.
Cojocariu V. M., Nechita E., Zichil V., Crișan C., Grigoraș C., Cîrtiță-Buzoianu C. (2022). Teaching online requires teacher adaptability. updating the traditional teacher competency model, INTED2022 Proceedings, (p. 5126-5135).