În seria trecută am avut parte de surpriza vieții mele, în clasa pregătitoare s-a nimerit în clasa mea un elev cu vârsta de 7 ani, suferind de surditate congenitală cu implant cohlear, vârsta auditivă la preluare, de 3 ani și jumătate, adică de cât timp aude copilul, de când are implantul, fără frecventarea grădiniței.
Eu consider că achizițiile acestui elev mă fac să fiu mândră de realizările lui și totodată, fără modestie și de realizările mele ca învățătoare. Consider că m-am maturizat profesional alături de el. Îmi amintesc de prima zi de școală, în clasa pregătitoare, clasa pregătitoare fiind o noutate și pentru mine, fiind prima serie de cinci ani. Îmi amintesc teama și nesiguranța mea când l-am văzut prima dată și nu înțelegeam ce are, ce este cu acel aparat practic lipit de zona encefalului, credeam că este o mufă. Cu diplomație am rugat părinții care au o problemă deosebită, să rămână să discutăm. Aceasta se întâmpla imediat după prima zi de școală, care de altfel a decurs de nota 10, fără ca să manifest ceea ce simțeam. S-au oprit câțiva părinți, ultima a fost mămica lui M. Fără a manifesta o clipă temerea mea am întrebat-o ce problemă deosebită are, atunci a început să îmi povestească despre elevul meu. S-a arătat tare încântată de faptul că l-am acceptat așa cum e pentru că a fost mereu respins, oriunde a fost pentru a se înscrie la grădiniță.
Pur și simplu nu m-am lămurit nici când mama lui mi-a explicat că este un implant cohlear pentru că nu știam nimic despre acel aparat. În gândul meu am spus: „... dacă eu, îl voi ajuta pe acest copil să scrie după dictare, atunci voi fi cea mai bună învățătoare...” atât am crezut că va fi cea mai mare realizare a mea.
Ajunsă acasă am studiat tot ce am găsit pe internet despre implantul cohlear, am văzut pe Youtube până și cum se realizează operația. Am fost impresionată și m-am ambiționat sa lucrez eficient cu el, sa îl integrez în clasă, ceea ce am reușit cel mai ușor, prin jocurile de autocunoaștere, inter-cunoaștere, inter-relaționare și de coeziune a grupului.
Am studiat mult timp pentru a reuși să știu cât mai multe despre cum pot să lucrez cu el eficient, am colaborat cu mulți oameni din diferite specialități. M. mergea la logoped specializat pentru implanturile în cohlee, săptămânal, am colaborat foarte bine cu dânsa. Copilul este membru în asociația „Ascultă Viața!”, încă colaborez prin donații cu asociația care îi ajută pe acești copii. Să știți că sunt tare mulți la noi în țară. Toți copiii cu implant cohlear merg împreună în excursii și tabere, sponsorizate de “Ascultă viața!”. După prima săptămână am învățat să îi schimb bateriile la aparat, pentru nu aștepta venirea unui părinte care să execute această procedură. Copiii nu mai vorbeau, spuneau că nu are rost să vorbim dacă M. nu aude. Atâta solidaritate între copii mai rar mi-a fost dat să întâlnesc, am reușit să am o clasă unită.
Pentru mine formarea acest copil a însemnat enorm, a fost unul din țelurile mele, pe care, cu multă muncă, am reușit să îl ating. Acum el este elev în clasa a VII-a, specialitatea arte plastice, fiind extrem de talentat la pictură și grafică. L-am încurajat să se exprime prin pictură, acum excelează. Are un palmares bogat în premii pe toate nivelurile, începând de la nivelul regional până la cel internațional. Sunt mândră că acum elevul meu lucrează la nivelul clasei, este premiant cu media generală peste 9, ceea ce mie mi se pare extraordinar, de necrezut pentru mine pe când era în clasa pregătitoare. Cei cinci ani în care am lucrat împreună eu m-am perfecționat alături de el, de când am început să lucrez cu el nu am mai vorbit niciodată cu fața la tablă, sau într-o parte, ci mereu cu fața la elevi, privindu-i... (elevul M. citea pe buze , informațiile ajung cu ecou prin implant).
Sunt tare mandră de elevul meu, mă caută deseori, încă îmi cere sfaturi și îmi mulțumește de fiecare dată pentru că l-am ajutat, iar eu îi mulțumesc că a avut încredere în mine și m-a ascultat. Colaborarea cu părinții care a fost foarte bună, a fost de asemenea, esențială.
Publicat de:
Florea Adriana
Profesor înv. primar, la Colegiul de Arte „Sabin Drăgoi”, Arad.