Era o dimineață frumoasă, cu un aer proaspăt de primăvară, iar albinuța Ema era dusă la grădinița albinuțelor în fiecare zi de către mama albină. Pe drum, se juca cu buburuzele care-i ieșeau în cale și cu câțiva fluturași multicolori.
Zi de zi, părinții albinuței îi explicau cum să se comporte la grădinița lor care era un stup foarte mare și foarte încăpător. Albinuța Ema abia aștepta să ajungă la stupul-grădiniță, să se joace cu prietenii ei și să o îmbrățișeze pe doamna Regină.
– Bună dimineața, doamna Regină! O salută frumos albinuța Ema.
– Bună dimineața, albinuțo. Haide, intră să te joci cu prietenii tăi.
Albinuța Ema, de o perioadă de timp, le smulgea coșuleșul cu miere celorlalte albinuțe și le lovea. Celelalte albinuțe o cam evitau și nu mai doreau să se joace cu ea. Între timp, Regina Albinelor, care era și doamna de la care ele învățau totul, a decis să scoată albinuțele afară pentru a culeage polen cu micuțele lor trompe. Fiecare albinuță primise câte un coșuleț în care trebuia să strangă nectarul.
Au început ele să zumzăie deasupra florilor și au ajuns în cele din urmă la Copacul înflorit care era plin de floricele albe, acesta fiind și primul loc de oprire.
– Vă explic câteva reguli, dragi albinuțe, înainte să ne apucăm de treabă, le spuse doamna Regină. Vom lucra împreună și nu ne vom îndepărta de acest copac. După ce terminăm, ne întoarcem înapoi la stupul nostru magic, zise aceasta. Propun să ne oprim aici și să începem să culegem nectar.
– Suntem de acord, doamna Regină, le răspunse celelalte albinuțe și au început să extragă polenul și să-l pună în coșulețele aurii. Toate albinuțele făgăduiau ce le spusese Regina Albinelor iar aceasta le verifica pe micuțele albine să vadă dacă au înțeles ce au de făcut. Toate albinuțele lucrau de zor și încărcau coșulețele așa cum li s-a sugerat.
La un moment dat, Regina Albinelor, observă cum albinuța Ema nu mai este printre ele și începuse să o strige:
– Albinuță Ema! Albinuță Ema! Unde ești?
Aceasta nu a ținut cont de regulile spuse de doamna Regină și între timp se împrieteni cu Bâzâilă, un bondar vesel care o invită la joacă.
– Vrei să te joci cu mine, Albinuță Ema? O întrebă Bondarul.
– Sigur că da, zumzăi ea foarte încântată.
-Nu trebuia să culegi și tu nectar cu Regina Albinelor? O întrebă el.
– Ba da, trebuia. De o perioadă de timp am început să lovesc alte albinuțe și ele nu vor să mai vorbească cu mine. Am început să mă simt foarte singură...motiv pentru care vreau să îmi caut și alți prieteni.
– Ți-ai cerut scuze de la ele? O întrebă Bâzâilă.
– O, nu! Nu am putut să fac asta, răspunse Ema.
– Așa se face, frumoasă albinuță. Atunci când greșim ne cerem scuze și arătăm că ne pare rău.
– Atunci, hai să ne jucăm puțin Bâzâilă ca apoi să mă pot întoarce la albinuțele mele și la doamna Regină care cu siguranță este îngrijorată că am plecat așa.
Bâzâilă zbură împreună cu aceasta până în apropierea unui lac, unde s-au și jucat pe o floare de nufăr câteva ore întregi. Între timp, Regina Albinelor o căuta peste tot și se temea că albinuța Ema va păți ceva îngrozitor.
Într-un târziu, fluturașul Tili o anunță pe Regină că albinuța Ema este pe lac și nu mai poate zbura de acolo. Aceasta, speriată, zbură îndată până la locul unde era micuța albină. Se apropie de ea și aceasta începu să plângă...
– Vă rog, ajutați-mă să ies de aici, nu știu să înot! Între timp, prietenul ei Bâzâilă făcuse o bărcuță din frunze ca să o poată scoate pe albinuță, dar aceasta a fost luată de apă fiind atât de ușoară.
– Gata! Prinde-te de apripa mea, spuse doamna Regină care ajunse la timp.
Cuprinsă de teamă, albinuța Ema își ceru scuze de la Doamna Regină și îi promite că de acum încolo va respecta regulile spuse de aceasta. De asemenea, își ceru iertare și de la restul albinuțelor cu care nu se comportase prea frumos.
– Vă rog să mă iertați, dragi albinuțe! De acum încolo, nu se va mai repeta. Vă mulțumesc că ați venit într-un suflet după mine și că m-ați salvat!
– Sper că ai învățat ceva din greșeala făcută, spuse doamna Regină și s-au îndreptat către Copacul înflorit.
Publicat de:
Barbu Elena Gabriela
Profesor înv. preșcolar, la Grădinița P.P. Cei șapte pitici, Buzău.