Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
În școala contemporană, centrată pe elev, unde predarea este în strânsă legătură cu învățarea și evaluarea, scopul predării este de a obține rezultate și schimbări comportamentale care duc la formarea personalității omului contemporan.
Eficiența procesului de predare este influențată de mai mulți factori, dintre care cei mai importanți sunt: stilul de predare al învățătorului, atitudinea (reacția) elevilor față de stilul folosit și nu în ultimul rând de organizarea conținuturilor.
Multiplicarea surselor învățământului și acumulările cognitive din diferitele domenii ale cunoașterii impun noi strategii de structurare a conținuturilor. Una dintre exigențele contemporane privind structurarea conținuturilor o constituie promovarea interdisciplinarității.
În învățământ interdisciplinaritatea implică stabilirea și exploatarea unor conexiuni între limbaje explicative în scopul diminuării diferențelor care apar între disciplinele de învățământ clasice.
Disciplina Matematică și explorarea mediului realizează o punte de legătură între elementele de cunoaștere a mediului acumulate de copii în grădinițe și disciplina Științe ale naturii studiată în clasele a III-a și a IV-a. Abordarea transdisciplinară a conținuturilor își propune să înlesnească înțelegerea naturii prin participarea activă și conștientă a elevului la descoperirea și redescoperirea fenomenelor și proceselor naturale, pornind de la experiența de viață a elevilor, nevoile lor reale de cunoaștere. Obiectivele acestei discipline nu vizează însușirea de cunoștințe, ci dezvoltarea capacităților de observare, explorare și înțelegere a realității din mediul înconjurător. Prin predarea „Științelor naturii” nu se urmărește o acumulare de informații științifice, ci raportarea copilului la mediul în care trăiește. Pornind de la această idee regăsim ca obiectiv cadru al disciplinei „Științe ale naturii” și pe cel privind formarea unei atitudini pozitive față de mediul înconjurător, prin stimularea interesului față de păstrarea unui mediu echilibrat și exersarea unor deprinderi de îngrijire și ocrotire a acestuia, pentru ca, începând cu clasa a III a, să vorbim despre dezvoltarea interesului și a responsabilității pentru menținerea unui mediu natural echilibrat, propice vieții. Copilul este stimulat prin activitățile desfășurate de învățător să participe la acțiuni de îngrijire și protejare a mediului, să manifeste interes pentru cunoașterea mediului înconjurător, să motiveze protecția acestuia pe baza informațiilor primite, să conștientizeze efecte ale activității omului asupra mediului înconjurător, dar și pe cele ale mediului înconjurător asupra propriului organism.
Vârsta școlară mică, se desfășoară între șase și șapte ani și zece și unsprezece ani. În ansamblul dezvoltării, această vârstă apare ca o etapă cu relativă stabilitate și cu posibilități de adaptare ușor de realizat. Progresele obținute sunt destul de constante și se manifestă în toate comportamentele fizice și psihice.
Dezvoltarea bio-fiziologică - Din punct de vedere fizic, trebuie menționat faptul că, la începutul acestei perioade, creșterea ponderală și staturală este relativ lentă, dar spre sfârșitul acestei perioade, aceasta se intensifică. Pe ansamblul vârstei școlare mici, creșterea ponderală se situează între 20- 29 kg, pentru băieți, iar pentru fete, între 19-28 kg. Creșterea staturală se situează între 113-132 cm, pentru băieți, iar pentru fete între 11 și 131 cm.
În ceea ce privește dentiția, intensificarea metabolismului calciului duce la apariția primilor molari, iar dentiția provizorie tinde să fie înlocuita de cea permanentă. Acest fapt poate provoca și apariția unor probleme, pasagere sau permanente, în ceea ce privește procesul de vorbire și de hrănire. Tot ca o urmare a intensificării metabolismului calciului, este și intensificarea procesului de osificare și de întărire a articulațiilor. La aceasta vârstă, școlarul mic dispune de o forță musculară în continuă creștere, acesta aleargă mult și obosește repede, dar activitatea fizică, sportul și mișcarea au un rol foarte important în clădirea organismului. Poziția incorectă în bancă și supraîncărcarea ghiozdanului pot duce la deplasări de coloana, de aceea este recomandat ca greutatea ghiozdanului să nu depășească 10% din greutatea corporală a elevului. Poziția în care copilul stă în bancă are anumite reguli, acestea sunt: scaunul trebuie să fie tras sub bancă, spatele sprijinit de spătarul scaunului, șezutul apropiat de spatele scaunului, soldurile, gleznele și genunchii trebuie să formeze un unghi de 90˚, coatele trebuie să fie pe masă, picioarele trebuie să stea pe podea, iar în timpul scrisului, este permisă o aplecare de aproximativ 30˚.
Educația de tip curricular, care se realizează în instituțiile de învățământ este importantă însă nu mereu este și suficientă. Sunt unele aspecte pe care nu le poate atinge, ea urmărește doar anumite tipare, nelăsând foarte mult copilului libertatea de alegere, de creație și de dezvoltare. În sprijinul acestei educații, vine educația de tip extracurricular, cu o paletă de activități mai largă și mai diversă. Aceasta se realizează dincolo de procesul de învățământ și vine în completarea Curriculum-ului național.
Activitățile extracurriculare au un rol important în dezvoltarea socială și personală a copiilor. Ele pot avea caracter științific, sportiv, artistic, vocațional și sunt dedicate elevilor care doresc să participe la acestea. Pot avea loc în interiorul sau în afara instituției de învățământ și se organizează de către cadrele didactice.
Activitățile extracurriculare sunt definite astfel: „totalitatea activităților educative organizate și planificate în instituțiile de învățământ sau în alte organizații cu scop educațional, dar mai puțin riguroase decât cele formale și desfășurate în afara incidenței programelor școlare, conduse de persoane calificate , cu scopul completării formării personalității elevului asigurată de educația formală sau dezvoltării altor aspecte particulare ale personalității acestuia”. (Țîru C.)
Ca expresie a modernizării procesului de învățământ, didactica contemporană promovează concepte și atitudini educaționale noi, o flexibilizare curriculară menită să promoveze creativitatea cadrelor didactice și să permită oferte educaționale cât mai variate. Formele de organizare a procesului de învățământ reprezintă modalitățile specifice de proiectare și de realizare a activităților instructiv-educative desfășurate de agenții educaționali. Conceptul de formă de organizare a procesului de învățământ reflectă conținuturile angajate și condiționează valorificarea acestora conform finalităților didactice urmărite.
Școala, oricât de bine ar fi organizată, oricât de bogat ar fi conținutul cunoștințelor pe care le comunicăm elevului, nu poate da satisfacție setei de investigare și cutezanță creatoare, trăsături specifice copiilor.Ei au nevoie de acțiuni care să le lărgească lumea lor spirituală, să le împlinească setea lor de cunoaștere, să le ofere prilejul de a se emoționa puternic, de a fi în stare să iscodească singuri pentru a-și forma convingeri durabile.Procesul educațional din școală presupune și forme de muncă didactică complementară activităților obligatorii. Acestea sunt activități desfășurate în afara activităților obligatorii sau activități desfășurate în afara scolii. Acestea sunt activitățile extracurriculare și se desfășoară sub îndrumarea atentă a cadrelor didactice.
Creativitatea este o floare atât de delicată, încât elogiul o face să înflorească, în timp ce descurajarea o înăbușă adesea chiar înainte ca ea să se poată transforma în floare (T. Carlyl)
Etimologic, termenul de creativitate derivă din latinescul „creare” care înseamnă a naște, a făuri. Acest termen a fost introdus în limbajul științific de G. W. Allport în 1937. Fenomenul creativității este de maximă actualitate și interes în educația contemporană, focusată pe potențialul de expresie a personalității fiecărui individ.
Alexandru Roșca consideră creativitatea ca „ansamblu unitar al factorilor subiectivi și obiectivi care duc la realizarea de către indivizi a unui produs original și de valoare”. (Creativitate generală și specifică, 1981.p.17).
Alertă de securitate!
Eroare JavaScript
Pentru a accesa website-ul Freepedia Edu este necesar să activați JavaScript.
Cauza erorii: JavaScript nu este activat sau nu este acceptat de browser-ul utilizat de dvs.
Rezolvare: Activați JavaScript din opțiunile browser-ului, apoi încercați din nou.