Secolul în care trăim constituie secolul societății întemeiate pe cunoaștere, iar evaluarea are o importanță deosebită pentru fiecare individ, indiferent de domeniul în care profesează: social, economic, cultural, politic sau educațional. Eficientizarea activităților de orice fel depind în mare măsură și de demersurile de evaluare, permanent desfășurate.
Găsirea celor mai eficiente modalități de integrare a actelor evaluative în procesul didactic trebuie să aibă ca subiect central elevul deoarece, prin evaluare, îl învățăm să se descopere și să se autoevalueze în vederea autodepășirii. Prin intermediul evaluărilor se realizează optimizarea continuă a întregului proces instructiv-educativ, verificând astfel dacă scopurile și finalitățile propuse au fost îndeplinite.
În viziunea lui I.T. Radu (1981, pp. 17-18) evaluarea pedagogică reprezintă „procesul menit să măsoare și să aprecieze valoarea rezultatelor sistemului de educație sau a unei părți a acestuia, eficacitatea resurselor, a condițiilor și a operațiilor folosite în desfășurarea activității, prin compararea rezultatelor cu obiectivele propuse, în vederea luării deciziilor privind ameliorarea activității în etapele următoare.” Potrivit lui Cucoș Constantin (2006, p.368), pentru ca actul de evaluare să își îndeplinească scopurile, este absolut necesar ca acesta “să nu fie o etapă supra-adăugată ori suprapusă procesului de învățare, ci să constituie un act integrat activității pedagogice”, conferindu-i competență și claritate.
Funcțiile evaluării sunt grupate în : funcții generale și specifice. Funcțiile generale sunt cea diagnostică (de depistare a lacunelor elevului, în vederea remedierii lor), cea prognostică (de anticipare a posibilelor performanțe în viitor), cea de certificare (dovada deținerii unor cunoștințe și competențe la încheierea unei perioade semnificative de studiu) și cea de selecție (permite ierarhizarea elevilor), iar funcțiile specifice sunt cea motivațională (stimularea activității de învățare a elevului prin feedback pozitiv) și cea de consiliere, adică de orientare școlară și profesională.
În funcție de relația dintre procesele de predare - învățare și cele de evaluare, se disting următoarele categorii:
- evaluarea formativă (se desfășoară în paralel cu activitățile de predare – învățare și vizează în principal reglarea procesului educațional pe parcursul său, identificând unde anume întâmpină elevul o dificultate și oferind un feedback pentru elev și profesor; această apreciere nu se exprimă în note).
- evaluarea sumativă (se realizează după finalizarea unei secvențe de predare – învățare și se încheie întotdeauna cu aprecierea rezultatelor elevului prin notă).
Dacă ne raportăm la axa temporală la care se raportează verificarea, putem identifica următoarele tipuri de evaluare:
- evaluare inițială (se realizează la începutul unei etape de instruire, prin teste docimologice, concursuri etc.).
- evaluare continuă (se realizează în timpul etapei de instruire, prin tehnici curente de ascultare, teze etc.).
- evaluare finală (se realizează la sfârșitul unei perioade de formare, de regulă prin intermediul examenelor).
După criteriul curricular, se pot contura două tipuri de evaluare didactică:
- evaluare internă (realizată de către profesorul care predă la clasă; este de tip sumativ și presupune examinări organizate de fiecare școală, în funcție de standardele de performanță și de criteriile pe care școala și le propune).
- evaluare externă (este, de asemenea, de tip sumativ, dar nu se realizează de către cei care predau, ci de către alte instanțe evaluative competente).
Evaluarea reprezintă o activitate cu caracter continuu, care măsoară, apreciază și generează decizia în urma căreia se stabilește etapa de proiectare, cu alte obiective, iar elevilor le permite ca prin cunoașterea rezultatelor, printr-o întărire pozitivă sau negativă, să-și consolideze cunoștințele sau să-și remedieze lacunele.
Bibliografie:
Cucoș Constantin, 2006, Pedagogie, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Polirom, Iași;
Radu Ion T., 1981, Teorie și practică în evaluarea eficienței învățământului, Editura Didactică și Pedagogică, București;
Radu Ion T., 2008, Evaluarea în procesul didactic, Ediția a IV-a, revăzută și adăugită, Editura Didactică și Pedagogică, București
- Publicat de:
Fădor Anca-Veronica
Profesor înv. primar, la Școala Gimnazială Vânători, Iași.