Publicare GRATUITĂ articole educaționale !

Se acordă adeverință ISSN

Pedagogia modernă a schimbat perspectiva generală asupra școlii și a funcției și a finalităților acesteia, copiii fiind mai mult valorizați, educația fiind centrată pe elev. Învățământul special este o parte componentă a sistemului de învățământ românesc și oferă tuturor programe educaționale potrivite nevoilor lor de dezvoltare.

În țara noastră, copiii cu dizabilități pot fi înscriși în învățământul special sau în învățământul de masă. În școlile de masă pot fi integrați copii cu deficiențe medii, dificultăți de învățare și tulburări de limbaj, tulburări socio-afective sau de comportament. Acești copii au nevoie de sprijin pentru adaptare, integrare, socializare, pentru a nu fi marginalizați sau excluși. Copiii cu cerințe educative speciale, integrați în școlile de masă au nevoie de profesor de sprijin/itinerant, psiholog, consilieri școlari, medici. Grupurile de lucru pot fi între 3-7 copii, coordonate de un profesor de sprijin care păstrează o legătură strânsă cu profesorii de la clasă, cu dirigintele clasei și chiar cu părinții copiilor. Profesorul de sprijin, împreună cu psihologul școlii și profesorii care predau la clasă alcătuiește programul de intervenție personalizat, în funcție de preferințele și de dificultățile copilului, precizează modalitățile de lucru pentru anumite capitole, lecții, propune modalități de lucru pe anumite secvențe de învățare în care copiii au dificultăți, caută să dezvolte copiilor motivația pentru învățare. Ghidul metodologic este un instrument de lucru pentru acest profesor, care detaliază conținutul programei școlare, pe care o adaptează conform nevoilor.

Curriculumul general este simplificat pentru a putea fi parcurs de elevii cu C.E.S., iar strategiile didactice utilizate pentru integrarea acestor copii sunt și ele modificate. Profesorul trebuie să cunoască și să utilizeze strategii didactice care să identifice și să sprijine rezolvarea dificultăților de învățare în clasă, dar să-l și implice pe elev în procesul de învățare, urmărindu-se astfel dezvoltarea gândirii, stimularea creativității și a interesului pentru învățare. Nu se poate lucra diferențiat cu elevii dacă profesorul nu cunoaște foarte bine copiii, atât sub aspectul dezvoltaării lor fizice cât și al dezvoltării psihice.

În proiectarea activităților educative, metodele active de grup stimulează și dezvoltă foarte mult învățarea prin cooperare, facilitează comunicarea, colaborarea și relaționarea între elevi, luarea deciziei, autonomie personală formarea opiniilor și înțelegerea corectă a realității. Aplicarea metodelor activ participative duce la o învățare mai activă și cu rezultate evidente, pregătind copiii de a fi capabili să ia decizii în rezolvarea unor situații neobișnuite.

Dintre metodele activ-participative care se utilizează cu succes în predarea – învățarea și evaluarea noțiunilor școlare la diferite discipline pot fi amintite: jocul didactic, metoda mozaic, metoda KWL „Știu- Vreau să știu – Am învățat”, instruirea programată, metoda Starbursting și altele.

Jocul didactic este o metodă care constă în plasarea elevilor într-o activitate ludică cu caracter de instruire. Învățarea care implică jocul devine plăcută și atrăgătoare, se face într-o atmosferă de bună dispoziție și destindere.

Indiferent de tipul său, jocul didactic trebuie să îndeplinească anumite cerințe:

  • Să aibă precizate obiectivele pedagogice;
  • Să fie rațional integrat în sistemul muncii educative;
  • Să dozeze gradul de dificultate implicat ( în funcție de particularitățile de vârstă și intelectuale ale copiilor);
  • Să fie dozate din punct de vedere calitativ.

Activitățile ludice cu valențe instructive pot fi extrem de variate.

 Ele trebuie să fie folosite pentru a dinamiza activitatea de predare-învățare și pot fi îmbinate cu alte metode, în funcție de particularitățile intelectuale și de vârstă ale elevilor și de tipul de lecție.

Jigsaw (in engleza jigsaw puzzle înseamnă mozaic) sau “metoda grupurilor interdependente” (A. Neculau, 1998), este o strategie bazată pe învățarea în echipă (team-learning). Fiecare elev are o sarcină de studiu în care trebuie să devină expert. El are în același timp și responsabilitatea transmiterii informațiilor asimilate, celorlalți colegi.

Avantajele Jigsaw-ului: Strategia mozaicului este focalizată pe dezvoltarea capacităților de ascultare, vorbire, cooperare, reflectare, gândire creativă și rezolvare de probleme. Astfel, elevii trebuie să asculte activ comunicările colegilor, să fie capabili să expună ceea ce au învățat, să coopereze în realizarea sarcinilor, să găsească cea mai potrivită cale pentru a-i învăța și pe colegii lor ceea ce au studiat.

Metoda KWL – Know, Want to Know, Learn - Știu – Vreau să știu – Am învățat – este metodă ce activează elevii și îi face conștienți de procesul învățării și oferă elevilor posibilitatea de a-și verifica nivelul cunoștințelor. Prin acest exercițiu se încurajează participarea fiecărui elev prin conștientizarea eventualelor lacune și prin motivarea acoperirii acetora, se stimulează atenția și gândirea.

Etapele metodei:

  • Anunțarea temei de către profesor.
  • Se cere elevilor să inventarieze ideile pe care consideră că le dețin cu privire la subiectul ce va urma. Aceste idei vor fi notate în rubrica „ Știu” a tabelului;
  • Ei vor nota ideile despre care au îndoieli sau ceea ce ar dori să știe în legătură cu tema respectivă. Aceste idei sunt notate în rubrica „Vreau să știu”.
  • Profesorul va propune apoi studierea unui text și fixarea unor cunoștințe, iar ideile nouasimilate le notează în rubrica „ Am învățat”.
  • După rezolvarea sarcinii de lucru elevii vor folosi noțiunile înscriseîn fiecare coloană pentru a demonstra nivelul actual al cunoștințelor.

Instruirea programată se realizează cu ajutorul calculatorului, prin lecții, teste interactive și softuri educaționale. Softurile educaționale trebuie să fie compatibile cu nevoile și preferințele ludice ale copiilor cu C.E.S. și să fie centrate pe elev.

Metoda Starbursting ( engl. „star” = stea; engl. „ burst” = a exploda), este o metodă nouă de dezvoltare a creativității. Scopul metodei este de a obține cât mai multe întrebări și astfel cât ai multe conexiuni între concepte. Este o modalitate de stimulare a creativității individuale și de grup. Organizată în grup, metoda Starbursting facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări.

Modul de procedare este simplu. Se scrie problema a cărei soluție trebuie „descoperită” pe o foaie, apoi se înșiră cât mai multe întrebări care au legătură cu ea. Un bun puct de plecare îl constituie cele de tipul: Ce?, Când?, Cum?, Cum?, De ce? – unele întrebări ducând la altele din ce în ce mai complexe care necesită o concentrare tot mai mare.

Metodele activ-participative constituie nu numai la educația elevului ci și la socializarea sa, ducând la o învățare mai activă, cu rezultate pozitive. Procesul de integrare a copiilor cu C.E.S. în învățământul de masă poate fi ușurat prin utilizarea de către profesor a unor strategii didactice care să-i dezvolte elevului abilități, deprinderi și priceperi care să-i modifice comportamentul.

Raportându-ne la școală în general și la învățarea matematicii în particular, influența majoră în a avea un învățământ de calitate poate fi asigurată de tehnologie. Însă, fiecare elev este o individualitate irepetabilă având propriul stil de a învăța atât în școală cât și în afara ei, de aceea utilizarea tehnologiei moderne în procesul de predare-învățare a matematicii poate avea sau nu o finalitate bună, chiar dacă se realizează ținându-se cont de specificul clasei de elevi. Astfel, prin intermediul acestei prezentări, îmi doresc să aduc în prim-plan necesitatea conlucrării dintre matematica tradițională și cea modernă, valorificând importanța celor două modalități de învățare.

Unitatea de învățare: Fracții zecimale. Fracții ordinare
Subiectul lecției: Probleme de organizare a datelor
Tipul lecției: Lecție de predare și de transmitere de noi cunoștințe
Metode activ-participative utilizate: metoda cubului, turul galeriei, tehnica fișelor

Abordarea clasică

Prezentarea conținutului învățării a fost făcută prin utilizarea mijloacelor didactice obișnuite (tabla și creta) și prin utilizarea următoarelor metode didactice: expunerea, problematizarea, explicația, exercițiul. Astfel că, în vederea exemplificării modului de rezolvare a unei probleme de organizare a datelor, tabele, graficele și diagramele elaborate au fost prezentate la tablă.

În etapa de asigurare a feedback-ului, am folosit metoda cubului. După organizarea elevilor în grupe de câte 2 sau 3 elevi, le-am vorbit copiilor despre această metodă, familiarizându-i astfel, cu etapele de lucru pe care urmau să le parcurgă sub îndrumarea mea.
Am pus la dispoziția elevilor un cub colorat diferit pe toate fețele; de asemenea, am asociat verbele: „descrie”, „compară”, „aplică”, „argumentează”, „analizează”, „asociază” cu toate fețele cubului în felul următor:

Fața 1: Albastru – verbul descrie;

Fața 2: Roșu – verbul compară;

Fața 3: Verde – verbul aplică;

Fața 4: Galben – verbul argumentează;

Fața 5: Portocaliu – verbul analizează;

Fața 6: Mov – verbul asociază.

În acest sens, cerințele reprezentative pentru fiecare verb asociat fețelor cubului au fost următoarele:

  • Descrie sistematic cu ajutorul unui tabel datele cuprinse în problema inițială;
  • Compară rezultatele obținute de fiecare echipă și restabilește o ordine a datelor din tabel, crescătoare din punct de vedere al punctajului obținut;
  • Aplică noțiunile matematice învățate, considerate a fi necesare pentru a obține o medie pe echipă a punctajelor;
  • Argumentează matematic următoarea afirmație: „50% din cele 6 echipe de elevi au obținut punctajul mai mare de 90”;
  • Analizează datele din tabelul conceput la prima cerință și realizează organizarea acestora sub forma unei diagrame de tip coloană;
  • Asociază punctajul obținut de fiecare echipă cu procentul corespunzător acestuia.

Fiecare grupă de elevi a primit câte o coală colorată în nuanțele mai sus precizate. După alegerea liderului de grup, cubul a fost aruncat de către acesta, fața de sus indicând astfel, verbul definitoriu pentru grupa respectivă. Elevii au lucrat pe grupe (în caiete sau pe coli de hârtie A4); „raportorul” fiecărei grupe a ieșit în fața clase și a prezentat la tablă, modul în care echipa sa a rezolvat cerința. În toată această perioadă, am evaluat calitativ atât corectitudinea rezolvării cât și modul de colaborare în echipă.

După expirarea timpului de lucru, materialele realizate (fișele de lucru/postere) au fost expuse în fața clasei în 6 locuri vizibile. Elevii din fiecare grupă au trecut pe rând pe la fiecare poster al colegilor din altă grupă, au venit cu anumite completări, acolo unde a fost nevoie și au acordat note. În această ultimă etapă a activității am folosit metoda „Turul galeriei”.

Astfel că, după ce fiecare grup a vizitat „galeria” și a notat corespunzător produsele colegilor, au avut loc discuții pe baza obiectivității acordării notelor, au fost făcute aprecieri și s-au corectat unele erori.

Abordarea modernă

De această dată alături de mijlocele didactice clasice utilizate, am folosit și mijloacele tehnice de transmitere a informației (calculatorul și videoproiectorul), metodele didactice utilizate fiind aceleași. Modul de organizare al întregii activități s-a bazat pe includerea tehnologiei în procesul de predare-evaluare a cunoștințelor matematice. Astfel că, pentru exemplificarea modul de lucru în vederea organizării datelor specificate în problemă, am utilizat programul Excel, profitând de instrumentele de lucru de care acesta dispune pentru realizarea graficelor/tabelelor/diagramelor.

Elevii grupați, pregătiți pentru activitatea de asigurare a feedback-ului, au primit fișele de lucru în format electronic, după ce primele etape ale metodei cubului au fost consumate (organizarea și aruncarea cubului). Ideea de lucru a rămas aceeași, diferența fiind dată de faptul că elevii au rezolvat cerințele din fișele de lucru direct la calculator. Fișele de lucru conțineau un tabel cu 2 linii și 7 coloane, ce cuprindea datele întâlnite la problema prezentată mai sus.

Pentru a-și rezolva cerințele, fiecare grupă a avut nevoie de prezența unui tabel, în foaia de calcul Excel. În vederea realizării sortării cerute (Compară rezultatele obținute de fiecare echipă și restabilește o ordine a datelor din tabel, crescătoare din punct de vedere al punctajului obținut) , elevii au primit anumite indicații. Fiecare cerință a fost tratată cu mare atenție și curiozitate din partea acestora. După selectarea datelor din tabel, dorite a fi modificate, copiii au ales opțiunea „Date” din bara de instrumente, apoi au parcurs indicațiile impuse.

„Aplică noțiunile matematice învățate, considerate a fi necesare pentru a obține o medie pe echipă a punctajelor”, la această cerință, cu ajutorul butonului „Insert function”, elevii au reușit sub îndrumarea mea să calculeze media punctajului obținut la concursul de șah.

„Argumentează matematic următoarea afirmație: „50% dintre cele 6 echipe de elevi au obținut punctajul mai mare de 90”; utilizând calculul matematic, copiii au afirmat: „dintre cele 6 echipe, doar 3 au obținut un punctaj mai mare de 90. Rezolvarea poate fi dată astfel: „300:6=50”.

În continuare, acceptând afirmația elevilor, le-am prezentat acestora următoarea variantă de rezolvare: pentru a determina numărul grupelor cu punctajul mai mare sau egal cu 90, am utilizat funcția „COUNTIF” apoi, am introdus în caseta destinată calculului operația specifică soluționării problemei, utilizând datele specificate în tabel.

„Analizează datele din tabelul conceput la prima cerință și realizează organizarea acestora sub forma unei diagrame de tip coloană”; de această dată, singura informație pe care le-am subliniat-o elevilor a fost aceea de a selecta datele înainte de a face vreo modificare asupra lor. I-am lăsat pe elevi să exploreze programul Excel în vederea realizării graficului, oferindu-le indicații/mici indicii, acolo unde a fost nevoie.

După expirarea timpului de lucru, materialele realizate (fișele/foile de lucru) au fost expuse în fața clasei în 6 locuri vizibile, după ce acestea au fost imprimate de câte un membru al fiecărei grupe. Metoda „Turul galeriei” a fost utilizată din nou, astfel că, după ce fiecare grup a vizitat „galeria” și a notat corespunzător produsele colegilor, au avut loc discuții pe baza obiectivității acordării notelor, au fost făcute aprecieri și s-au corectat unele erori.

Tot în cadrul acestei activități am folosit și metoda activă „Tehnica fișelor.” Sarcinile de lucru destinate grupelor de elevi fiind rezolvate direct pe calculator în programul Excel, a permis astfel utilizarea metodei mai sus menționate.

Astfel, informațiile prezentate mai sus îmi permit să concluzionez următorul fapt: metodele de lucru aplicate permit realizarea unui act educațional de calitate în urma căruia elevii vor dori să descopere și să învețe matematica explorând permanent conținuturile acestei discipline.

 

 Bibliografie:

  • Ungureanu, Dorel, Educația integrată și Școala inclusivă, Editura de Vest, Timișoara, 2000.
  • Verza, Emil, Psihopedagogia integrării și normalizării, în Revista de educație specială, nr. 1/1992.
  • Ancuța, Partenie, Pedagogie pentru studenți și cadre didactice, Editura Eurostampa, Timișoara, 1999.
  • avatarPublicat de:
    Hurmuzache Mihaela

    Profesor matematică, la Școala gimnazială Lespezi, Bacău.

Alertă de securitate!

Eroare JavaScript

Pentru a accesa website-ul Freepedia Edu este necesar să activați JavaScript.

Cauza erorii: JavaScript nu este activat sau nu este acceptat de browser-ul utilizat de dvs.

Rezolvare: Activați JavaScript din opțiunile browser-ului, apoi încercați din nou.