Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paște este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului. Paștele este cea mai veche și importantă sărbătoare a creștinătății care a adus oamenilor speranța mântuirii prin sacrificiul lui Iisus Hristos. Sărbătoarea Paștelui este și un prilej de reuniune cu membrii familiei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.
Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paște se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.
În multe zone ale țării noastre tradițiile specifice acestei sărbători sunt încă păstrate cu sfințenie. Referindu-ne la zona Banatului, aici obiceiurile de Paște sunt intercalate cu mai multe culturi și fiecare a preluat de la cealaltă părțile care i-au plăcut mai mult.
Unele tradiții și obiceiuri de Paști sunt păstrate din vechi timpuri și se transmit acum din mamă în fiică sau din bunică în nepoată.
Pregătirile pentru acest important moment încep încă din Săptămâna Mare. Credincioșii participă și la slujbele religioase specifice: Joi Mari – Cele douăsprezece Evanghelii, Vinerea Mare – trecutul pe sub „aer”, Prohodul Domnului, Sâmbăta mare – dimineața părinții merg la biserică pentru a împărtăși copiii, iar aceștia poartă haine noi, special cumpărate pentru acest eveniment. Întreagă gospodărie îmbracă straie de sărbătoare: în casă se face curățenie generală, curtea este curată, greblată, pomii au trunchiurile văruite, marcând astfel și bucuria revenirii la viață a întregii naturi.
Un element central al acestor sărbători îl reprezintă pregătirea unor bucate speciale, tradiționale. Pasca și cozonacul sunt la loc de cinste printre ele. Gospodinele fac pasca dis de dimineață. Ea se frământă din faină curată de grâu, la care se adaugă lapte și ouă. Pasca are formă rotundă. Pe margini se pune un colac împletit în trei, iar la mijloc se face o cruce din aluat, simbolizând crucea pe care a fost răstignit Hristos. Între împletituri se pune brânza dulce frământată cu ou și stafide. Pasca se împodobește cu ornamente din aluat - flori, spirale, frunze, etc.
Ca simbol al creației, al zămislirii vieții, oul a inspirat o întreagă literatură. În cultura românească este suficient să amintim de doi reprezentanți de seamă: Constantin Brâncuși și Ion Barbu. Ouăle încondeiate s-au constituit, la români, într-o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, integrându-se între elementele de o deosebită valoare ale culturii spirituale populare, care definesc particularitățile etnice ale poporului nostru.
Legendele creștine leagă simbolul ouălor roșii de patimile Mântuitorului. Răstignirea și Învierea Lui se înfrățesc cu reînvierea naturii primăvara și cu reluarea ciclurilor vieții. Oul, El însuși purtător de viață, devine un simbol al regenerării, al purificării și al veșniciei.
Legenda spune că atunci când Hristos a fost bătut cu pietre, acestea atingându-l s-au transformat în ouă roșii. O altă tradiție consemnează că Maica Domnului, venind să-și vadă Fiul răstignit i-a adus ouă care s-au însângerat sub Cruce.
Pentru poporul român, Sărbătoarea Paștelui reprezintă cea mai importantă sărbătoare creștinească a anului. Sărbătoarea cuprinde o foarte mare încărcătură spirituală, deoarece reprezintă minunea Învierii lui Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, în a treia zi după răstignirea Sa din Vinerea Mare.
În tradiția religioasă ortodoxă, începutul sărbătorii Paștelui e marcat de postul care ține 40 de zile. În acest timp se comemorează evenimentele premergătoare Învierii Domnului. Denumită Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, ultima săptămână din Postul Mare, începe în Duminica Floriilor, de la Sâmbăta lui Lazăr, atunci când se sărbătorește intrarea lui Isus în Ierusalim și până la Sărbătoarea Paștilor, în Sâmbăta Mare.
Fie că vorbim de gastronomie, literatură, cultură sau artă, ca orice mare eveniment creștinesc sărbătorit în România, și de sărbătoarea Paștelui întâlnim obiceiuri moștenite din moși strămoși, obiceiuri care au rezistat și s-au transmis de-a lungul generațiilor, cu scopul de a primi în case alături de Dumnezeu pace, bunăstare, iubire și sănătate.