Județul Olt este așezat în Sudul țării, în bazinul inferior al râului Olt, râul care îl împarte în două părți apropiate simetrice, pe malul stâng al Dunării, din care cuprinde 47 km la granița cu Bulgaria.
Comuna Izbiceni, formată dintr-o singură localitate, ce poartă același nume, este situată pe malul drept al râului Olt, în câmpia Romanațiului, o sub-ramură a câmpiei Olteniei, în partea de sud-est a fostului județ Romanați, inclus în anul 1968 în județul Olt.
Un obicei care evidențiază comuna Izbiceni și o deosebește de celelalte localități de pe malul drept al Oltului inferior, este „Spovedania pe petic alb” (ștergar alb). Practicarea obiceiului este următoarea: În Duminica Floriilor , după slujba obișnuită, perechile de tineri căsătoriți în ultimul an (de la Floriile anului precedent, până la Floriile anului în curs), mergeau la biserică și se spovedeau la preot, îngenunchind pe un petic de pânză albă, sau pe un ștergar alb. Tânăra soție era îmbrăcată la spovedanie în rochie albă de mireasă, dar fără cununiță.
Vechimea practicării obiceiului nu se cunoaște și nimeni nu a putut să-l explice. Se poate pune totuși, în legătură cu spovedania obișnuită a enoriașilor , care se făcea în Săptămâna patimilor (Săptămâna Mare) ,tinerele familii având prioritate, deoarece, ele au păcătuit în ultimul an (de la Florii, la Florii) prin deflorarea tinerelor soții. Obiceiul se practica sobru și discret și nu se făcea nici în perioada socialistă, atunci când se desfășura activitatea împotriva Bisericii și a unor obiceiuri care erau considerate mistice.
Cele mai multe colinde și datini sunt puse în legătură cu Anul Nou, cu schimbarea timpului. Multe dintre datinile și colindele care au existat în trecut în Izbiceni, nu se mai practică și s-au pierdut. Din această categorie fac parte: Irodul sau Vicleinul, Plugușorul și Vasilica.
În general, colindele se practicau de către copii și semnificau urările de sănătate, pe care ființele pline de candoare le făceau gazdelor cu ocazia înnoirii timpului. Este de reținut faptul că sărbătorile de Crăciun sunt numai la trei zile după solstițiul de iarnă, iar 1 ianuarie este ziua schimbării anuale a timpului.
Boboteaza - După Anul nou (1 ianuarie, ziua Sfântului Vasile), o primă mare sărbătoare este ,,Boboteaza,,(6 ianuarie, ziua botezului lui Isus Hristos). În preajma acestei sărbători, cât și în ziua următoare, în satele de pe malul drept al Oltului inferior, se practică o serie de obiceiuri, impulsionate și de mai multe ritualuri bisericești.
Astfel, în ajunul zilei de 6 ianuarie (boboteaza) preotul merge la fiecare casă cu apă sfințită (agheasmă) și stropește încăperile casei, pentru ca din primele zile ale anului, casa să fie sfințită. De asemenea , oamenii sunt și ei stropiți în frunte cu agheasmă.
În dimineața Bobotezei, la biserică se oficiază slujba legată de botezul lui Iisus Hristos, după care se oficiază slujba de sfințire a apei. La această slujbă participă de la fiecare casă cel puțin o persoană. După slujbă, participanții primesc într-un vas (sticlă) agheasmă pe care o păstrează în casă până la boboteaza viitoare și o folosesc la nevoie.
Bibliografie:
Monografie Izbiceni - O părticică de istorie și de pământ românesc, Lincă Belu - Slatina: Alutus,2006
Publicat de:
Mușuroi Gina Mădălina
Profesor la Liceul Teoretic „Ioniță Asan”, Caracal.