Învierea Domnului sau Sărbătoarea de Paște este una dintre cele mai mari sărbători religioase ale anului. Paștele este cea mai veche și importantă sărbătoare a creștinătății care a adus oamenilor speranța mântuirii prin sacrificiul lui Iisus Hristos. Sărbătoarea Paștelui este și un prilej de reuniune cu membrii familiei, când se lasă deoparte grijile și problemele de zi cu zi, iar gândurile se îndreaptă către fapte bune și recunoștință.
Cele mai multe tradiții și obiceiuri ale zilei de Paște se referă în principal la cinstirea cum se cuvine a acestei sărbători, la bunul mers al vieții și al treburilor, la sănătatea familiei și la sporul casei.
În multe zone ale țării noastre tradițiile specifice acestei sărbători sunt încă păstrate cu sfințenie. Referindu-ne la zona Banatului, aici obiceiurile de Paște sunt intercalate cu mai multe culturi și fiecare a preluat de la cealaltă părțile care i-au plăcut mai mult.
Astfel, în zona Banatului cea mai importantă zi este considerată a fi Joia Mare. În credința bănățenilor în această zi un personaj mitologic feminin, numit Joimărița, umbla prin sate și le pedepsea pe fetele care nu își terminau de tors lâna, iar pe cele mai leneșe le lua la ea acasă și le mânca.
În prezent în Banat, în Joia Mare se aprind focurile în cimitire pentru că se crede că în perioada Paștelui se deschide cerul și sufletele morților se întorc în sat. Deopotrivă, pregătirea bucatelor tradiționale se face după terminarea curățeniei mari.
Sacrificiul Mielului, în Sâmbăta Mare se sacrifică mielul și gospodinele pregătesc mâncăruri delicioase din acesta. Duminică dimineața, credincioșii se spală pe față cu apă în care pun un ou roșu, o monedă de argint și frunze de urzică, în acest fel vor fi sănătoși, puternici și energici.
Tămâierea bucatelor, la micul dejun din prima zi de Paști, se practică tradiția tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare primește o linguriță de paști, adică vin și pâine sfințite. În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe și mâncăruri tradiționale, după acestea continuându-se masa cu friptură de miel.
Cea de-a doua și cea de-a treia zi de Paște sunt rezervate jocului popular. Tinerii și bătrânii se adună în centrul satului în fața bisericii și spre seară începe hora mare a satului.
Ciocnitul ouălor semnifică sacrificiul divinității primordiale și se face după reguli precise: persoana mai în vârstă (de obicei bărbatul) ciocnește capul oului de capul oului ținut în mâna de partener, în timp ce rostește cunoscută formulă „Hristos a înviat”, la care se răspunde cu „Adevărat a înviat”.
Un alt obicei al zilei de Paște, care se respectă cu precădere la sate, este acela de a pune brazde de iarbă verde la intrarea în casă, după întoarcerea de la biserică. Fiecare membru al familiei trebuie să calce pe iarba verde înainte de a intra în casă. Va fi astfel sănătos, voios și proaspăt ca verdeața ierbii.
Superstiții de Paște sunt pe cât de multe, pe atât de diverse și de surprinzătoare. Acestea se referă în principal la vreme, sănătate, noroc, spor și belșug.
Se spune despre vremea din ziua de Paște că dacă va ploua, atunci până la Rusalii va fi tot ploios, iar de va bate grindina în ziua de Paște, atunci anul va fi mănos.
Dacă vrei să-ți afli norocul păstrează oul fiert, sfințit în ziua de Paște, până la Paștele următor. Atunci sparge-l: de va fi gol, n-ai noroc, de va fi plin, ești cu mare noroc.
În ceea ce privește somnul, se spune că cine doarme în ziua de Paște va fi tot anul somnoros. De asemenea, tot legat de somn, se mai spune că în ziua de Paște nu e bine să dormi deoarece îți fură dracul pasca.
Din vremuri de demult se mai crede că cine se naște în ziua de Paște va fi un om norocos pentru tot restul vieții.
Publicat de:
Ivan Lorena
Profesor înv. preșcolar, la Grădinița P.N., Bunea-Mare, jud. Timiș.