Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Colinda. Unul dintre cele mai vechi și mai frumoase obiceiuri este cel al colindatului. Crăciunul la români este o importantă sărbătoare religioasă. În satele românești, unde tradiția se mai păstrează femeile și bărbații încep pregătirile cu mult timp înainte de această sărbătoare. Bărbații își fac ordine în curte, curăță grajdurile (locurile unde adăpostesc animalele), iar femeile își curăță casele și pregătesc mâncare tradițională specifică acestei sărbători: cozonaci, colaci, sarmale și alte bunătăți românești.
Sărbătoarea Nașterii Domnului se ține pe 25, 26 și 27 decembrie. În Ajunul acestei sărbători (seara dinaintea zilei de 25) în toate satele din țară începe colindatul. Acesta este cel mai important obicei românesc de Crăciun, grupuri de copii, băieți și fete, femei și bărbați merg din casă în casă și duc vestea Nașterii Mântuitorului prin colindele lor (cântece specifice de Crăciun, care conțin acest mesaj), după ce colindă, ei sunt răsplătiți la fiecare casă cu diferite bunătăți. Colindătorii sunt primiți cu bucurie deoarece se spune că ei aduc sănătate și un an prosper, apoi sunt recompensați cu nuci, mere, colaci și, mai recent, bani.
Sfintele Paști sunt celebrate la nivel mondial în lumea creștină. Totuși, fiecare țară are propriile sale tradiții, ritualuri și credințe. În România, oamenii au și ei obiceiuri diferite, în funcție de regiune. În tara noastră Paștele este sărbătorit cu mare respect și evlavie pentru Hristos, deoarece aproape toți românii sunt creștini.
În biserica ortodoxă oamenii se pregătesc pentru întâmpinarea sărbătorilor de Paști prin „Postul Paștelui”, numit și „Postul Cel Mare”, post care durează 48 de zile. În mod oficial, postul începe după "Duminica iertării", în ziua de luni a săptămânii a 7-a de dinaintea sărbătorii de Paști. Ultima săptămână din Postul Paștelui se numește „Săptămâna Patimilor” și începe în duminica Floriilor, duminică în care se comemorează intrarea lui Iisus în Ierusalim. În această săptămână Iisus Hristos a fost vândut de Iuda, a pătimit dureri cumplite și a murit pentru iertarea păcatelor oamenilor. În primele două zile ale acestei săptămâni, luni și marți, se citesc Evangheliile legate de învățăturile Domnului. A treia zi, numită Miercurea Mare este menită să ne aducă aminte de pocăința femeii desfrânate și de transformarea lui Iuda din ucenicul Domnului în însuși vânzătorul. Trădarea lui Iuda a făcut ca ziua de miercuri, alături de ziua de vineri, să devină zi de post.
Județul Olt este așezat în Sudul țării, în bazinul inferior al râului Olt, râul care îl împarte în două părți apropiate simetrice, pe malul stâng al Dunării, din care cuprinde 47 km la granița cu Bulgaria.
Comuna Izbiceni, formată dintr-o singură localitate, ce poartă același nume, este situată pe malul drept al râului Olt, în câmpia Romanațiului, o sub-ramură a câmpiei Olteniei, în partea de sud-est a fostului județ Romanați, inclus în anul 1968 în județul Olt.
Un obicei care evidențiază comuna Izbiceni și o deosebește de celelalte localități de pe malul drept al Oltului inferior, este „Spovedania pe petic alb” (ștergar alb). Practicarea obiceiului este următoarea: În Duminica Floriilor , după slujba obișnuită, perechile de tineri căsătoriți în ultimul an (de la Floriile anului precedent, până la Floriile anului în curs), mergeau la biserică și se spovedeau la preot, îngenunchind pe un petic de pânză albă, sau pe un ștergar alb. Tânăra soție era îmbrăcată la spovedanie în rochie albă de mireasă, dar fără cununiță.