Într-o zi obișnuită de vară, Regele Cerului nu vruse să iasă deloc din cameră . I se părea lui că orice ar face ziua lui e compromisă și nu își va putea exercita funcția așa cum ar fi normal : să alerge hai hui pe cer, să zâmbească, să strălucească și să lumineze chipurile și sufletele oamenilor.
Dar vă veți întreba desigur de ce să fi fost ziua compromisă?! E secret! Dar bănuiesc că voi sunteți copii cumințit și nu veți spune nimănui nimic!
Să vă spun ce s-a întâmplat: Regele nostru a fost invitat la o petrecere în pijamale la care au luat parte invitați de seamă ai cerului. Știți despre cine vorbesc, nu? Cum? Nu vă vine nimic în minte? Hai încercați!
Ei, vedeți că ați reușit să vă imaginați câte ceva. Da, exact! Era și Luna pe acolo, era faimosul Luceafăr și erau și câteva stele mai de preț, dar…cel mai important pe care nu l-ați intuit era Voiosul Curcubeu.
Acum probabil vă întrebați ce căutau la o petrecere în pijamale. Buna întrebare!
Ei se întâlniseră pentru o seară de Povești cerești. Cel mai bun povestitor a fost fără doar și poate, Curcubeul. Tare frumos a mai istorisit el despre magia culorilor sale care a reușit să înveselească chipurile triste ale copiilor. Regele Soare fiind mai țanțoș din fire îi spuse Curcubeului că nimic nu se compară cu strălucirea pe care el o răsfrânge asupra întregului pământ și că fără el nimic nu are importanță în viață. Curcubeul îl contrazise și îi spuse că nu totul stă doar în galbenul tău strălucitor! Pe lume e nevoie de culoare!
– Nu este adevărat! Lumea vrea doar să fie soare!
– Și când e soare e nevoie și de un strop de magie, o picătură de culoare...
– Eu sunt cel mai puternic! spuse Regele Cerului, nu tu care apari după ploaie! Iar acum vrei să îmi iei și lucrul de Mare povestitor.
– Nu mai fi atât de încrezut, îi zise Curcubeul. Uite îți propun un târg!
Să facem schimb de locuri pentru o zi. Ia pijamaua mea și mie dă-mi-o pe a ta. Mâine ne vom face amândoi apariția pe cer și îi vom lăsa pe copii să decidă care e cel mai puternic și care poate să creeze în mintea lor cea mai frumoasă poveste!
– Așa să facem!
Și așa au făcut, pe moment. Doar că acum să revenim la situația inițială. De ce nu voia Regele soare să iasă pe cer?
Problema era de fapt că el se temea de creativitatea copiilor. Știa și el în sufletul său că lumea are nevoie de culoare, dar acum când intrase la luptă dreaptă cu Voiosul Curcubeu ar fi vrut să dea înapoi.
Văzând că e ceva în neregulă cu el, un copilaș încercă să îl încurajeze și să-i spună că fiecare lucru este important în această viață pentru cineva, iar dacă unii oameni preferă Curcubeul, alții vor prefera Soarele, fiindcă oamenii, copiii cu toții sunt diferiți.
Soarele îl ascultă și părăsi camera sa îmbrăcat în Curcubeu gata să accepte decizia copiilor. Cu siguranța că și soarele și curcubeul reprezintă ceva pentru cei care privesc cu sufletul deschis spre ei.
Publicat de:
Szin Diana
Profesor de Limba română la Școala Gimnazială „Maria Rosetti”, București.