Masterand: Vlădău Alexandrina M.
Funcția de control managerial în organizațiile educaționale nu mai este privită astăzi ca un instrument coercitiv sau de simplă verificare, ci ca un mecanism esențial de autoreglare, sprijin și dezvoltare instituțională. Aceasta asigură alinierea activităților curente cu misiunea, viziunea și obiectivele strategice ale unității de învățământ.
Controlul managerial eficient transformă managementul reactiv („stingerea incendiilor”) într-un management proactiv, axat pe îmbunătățirea continuă a calității procesului educațional.
1. MONITORIZAREA: RADIOGRAFIA ÎN TIMP REAL A PROCESELOR
Monitorizarea reprezintă colectarea sistematică și continuă de date privind implementarea planurilor operaționale și strategice. Ea răspunde la întrebarea: „Desfășurăm activitățile conform planificării?”
- Scopul principal: Detectarea timpurie a abaterilor de la standarde și identificarea blocajelor administrative sau pedagogice.
- Componente cheie în școli:
- Asistențele la ore: Monitorizarea directă a procesului predare-învățare-evaluare.
- Analiza documentelor școlare: Verificarea ritmicității notării în cataloage (fizice sau electronice), a proiectării didactice și a planificărilor materiei.
- Prezența și disciplina: Monitorizarea absenteismului elevilor și a punctualității cadrelor didactice.
- Utilizarea resurselor: Urmărirea execuției bugetare și a stării bazei materiale (laboratoare, manuale, echipamente IT).
2. EVALUAREA: MĂSURAREA IMPACTULUI ȘI A VALORII ADĂUGATE
Spre deosebire de monitorizare (care este un proces continuu), evaluarea are caracter periodic și analitic. Ea răspunde la întrebarea: „Care sunt rezultatele și ce impact au avut acțiunile noastre?”
- Scopul principal: Emiterea de judecăți de valoare fundamentate pe date, utile pentru deciziile strategice viitoare (de exemplu, menținerea, modificarea sau abandonarea unei strategii).
- Niveluri de evaluare în educație:
- Evaluarea rezultatelor școlare: Analiza notelor obținute la examenele naționale (Evaluare Națională, Bacalaureat), simulări și concursuri.
- Evaluarea performanței corpului profesoral: Autoevaluarea, evaluarea colegială (interevaluarea) și evaluarea realizată de conducere (fișa de evaluare anuală pentru acordarea calificativelor).
- Evaluarea instituțională (Audit intern/extern): Realizată prin comisii precum CEAC (Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității) sau de către corpuri de control externe (Inspectorate Școlare, ARACIIP).
3. MECANISME DE FEEDBACK: BUCLA DE AUTOREGLARE A ORGANIZAȚIEI
Feedback-ul este elementul vital care transformă controlul dintr-un simplu proces birocratic într-un instrument de învățare organizațională. Fără feedback, datele din monitorizare și evaluare rămân sterile.
Tipuri de fluxuri de feedback:
- Top-down (De sus în jos): Managerul (directorul) oferă feedback cadrelor didactice în urma asistențelor la ore, sub formă de recomandări constructive, mentorat sau planuri de remediere.
- Bottom-up (De jos în sus): Consultarea profesorilor, elevilor și personalului auxiliar cu privire la deciziile conducerii, condițiile de lucru și climatul școlar.
- Feedback extern (Beneficiari indirecți): Chestionarea părinților, a comunității locale și a partenerilor economici (în cazul învățământului profesional) privind satisfacția față de serviciile educaționale oferite.
Canale și instrumente: Chestionare anonime, cutii de sugestii, focus-grupuri, ședințe ale Consiliului Profesoral sau ale Consiliului de Administrație și întâlniri periodice cu Consiliul Elevilor și Comitetul de Părinți.
Un control managerial modern în școli nu vânează greșeli, ci validează bune practici și corectează disfuncționalități. Când monitorizarea este transparentă, evaluarea este obiectivă, iar feedback-ul este oferit cu empatie și profesionalism, organizația educațională își dezvoltă o cultură a calității și devine o veritabilă „organizație care învață”.
Relația manager - comisia pentru evaluarea și asigurarea calității (CEAC)
Comisia pentru Evaluarea și Asigurarea Calității (CEAC) reprezintă motorul intern al funcției de control managerial în organizațiile educaționale din România. Înființată obligatoriu în fiecare unitate de învățământ (conform OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației), CEAC preia rolul executiv și operațional al controlului calității, transformând directivele manageriale în acțiuni concrete de îmbunătățire.
Spre deosebire de director sau Consiliul de Administrație, care dețin puterea de decizie și sancțiune, CEAC are un rol strict consultativ, evaluativ și de îndrumare.
1. Atribuțiile specifice ale CEAC
Rolul comisiei se manifestă prin trei mari direcții operaționale, corelate direct cu monitorizarea, evaluarea și feedback-ul:
- Elaborarea și aplicarea strategiei de evaluare internă: CEAC concepe manualul calității, procedurile și instrumentele (fișe, chestionare) prin care școala își autoanalizează activitatea.
- Monitorizarea continuă a standardelor naționale: Verifică periodic dacă unitatea de învățământ îndeplinește standardele de autorizare și acreditare impuse de ARACIP (pe domenii precum capacitatea instituțională, eficiența educațională și managementul calității).
- Realizarea Evaluării Interne a Calității: Analizează anual progresul școlar, resursa umană, starea bazei materiale și managementul general al școlii.
2. Output-ul fundamental: RAEI (Raportul de Evaluare Internă a Calității)
Cel mai important document produs de CEAC este RAEI. Acesta nu este doar un document birocratic, ci radiografia anuală reală a școlii.
- RAEI centralizează toate datele din monitorizări (asistențe la ore, statistici absenteism, rezultate examene).
- Evidențiază punctele tari, punctele slabe și ariile care necesită îmbunătățire urgentă.
- Este încărcat pe platforma oficială ARACIIP și devine baza planului de dezvoltare instituțională (PDI).
3. CEAC ca interfață a mecanismelor de feedback
CEAC colectează, procesează și interpretează feedback-ul de la toți actorii educaționali:
- Pentru elevi și părinți: Aplică chestionare privind satisfacția față de actul de predare, siguranța în școală și dotările logistice.
- Pentru cadrele didactice: Coordonează procesul de autoevaluare și evaluare colegială, oferind o perspectivă obiectivă asupra performanței corpului profesoral.
4. Relația funcțională dintre Director (Management) și CEAC
Pentru ca managementul educațional să fie eficient, între echipa managerială și CEAC trebuie să existe o relație de parteneriat strategic:
- CEAC constată și recomandă: De exemplu, în urma monitorizării, CEAC observă că rezultatele la simulările pentru examene sunt scăzute la matematică din cauza absenteismului și recomandă introducerea unor ore de remedial textuate pe feedback-ul elevilor.
- Directorul decide și implementează: Directorul preia recomandarea CEAC, o aprobă în Consiliul de Administrație, modifică orarul și alocă resursele necesare.
În concluzie: Fără CEAC, funcția de control managerial a directorului riscă să devină una subiectivă sau pur administrativă. CEAC oferă obiectivitate, standardizare și dovezi bazate pe date, transformând controlul dintr-o metodă de supraveghere într-un proces științific de asigurare a calității.
Bibliografie:
- Iucu, R. B. (2006). Managementul organizației școlare. București: Editura Humanitas Educațional.
- Jinga, I. (2008). Managementul educațional. O perspectivă comparativă. București: Editura ASE.
- Păun, E. (1999). Școala ca organizație învățândă. Iași: Editura Polirom.
- Nicolescu, O., & Verboncu, I. (2008). Fundamentele managementului organizației. București: Editura Universitară.
- Ministerul Educației. (2024). Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP). București: Monitorul Oficial.
Publicat de:
Vlădău Alexandrina Maria
Profesor învățământ primar, la Școala Gimnazială „Mihai Eminescu”, Alba Iulia.