Insula Popina

Printre locurile inedite din Dobrogea se află insula Popina. Situată în apropierea locului unde m-am născut (Lacul Razim), am crescut și trăiesc în prezent (localitatea Sarichioi, județul Tulcea) mi-a înlesnit să efectuez observații și comparații pe o perioada de timp, posibilitățile de deplasare spre insulă fiind lesnicioase pe apă. În cadrul cercetării au fost urmărite procesele și formele de relief de pe insulă și din zona țărmului înalt și jos (în raport cu modificarea direcției și intensității valurilor), fenomenele fenologice ale elementelor predominant stepice, aspecte privind pasajul și cuibăritul păsărilor, pentru care de altfel insula a fost declarată rezervație și SIT RAMSAR.

Insula Popina este nelocuită și reprezintă una din cele trei insule stâncoase situate în lacul Razim, poate una dintre cele mai reprezentative popine din țară.

După Ion Simionescu (1928) „Popine sunt multe. Nu e doar un nume propriu, ci dat oricărui dâmb răzleț, rămas din alte forme dispărute. Popina Razelmului este unică: le întrece pe toate. În mijlocul apei, mângâiată de vânt și de tovărășia păsărilor, stă mărturie de prefacerile vremii.”

Insula are o formă evident alungită, orientată dinspre NE spre SE, ridicată deasupra nivelului lacului până la 47,9 m, cotă ce o face vizibilă pe timp senin, cu claritate atmosferică, aproape din orice loc al Razimului și cu atât mai mult din zona mai înaltă a câmpiei litorale dobrogene.

Insula Popina prezintă o zonă joasă cu acumulări de nisipuri (plajă) și acumulări bionice (stufărișuri) în partea de Sud, Vest și Nord- Vest, rămânând deschisă contactul cu apa liberă a lacului pe pozițiile de Est și Nord unde abrupturile încep de la țărm. Popinețul apare ca o anexă în colțul Sud- Vestic unit cu insula printr-o zonă mlăștinoasă. Este expus valurilor pe partea de Est, Sud și Vest.

Privită de departe, insula apare ca un deal greoi, de culoare cenușie cu crupe (contururi) rotunjite din orice direcție, mai îngustă când este privită dinspre Sarichioi și mai lată, mai semeață când este privită dinspre localitatea Agighiol. Odată cu apropierea de insulă, devine mai impunătoare, pare mai înaltă, poate mult mai înaltă decât o arată cota maximă și aceasta fiindcă este privită de la oglinda nivelului lacului.

Pe insulă apar și izvoare, unele efemere, cu caracter temporar, funcționând numai în intervalul scurt după topirea zăpezilor. Ele provin din apa de la baza falezelor de sub depozitele loessoide, la contactul cu calcarul. Există însă pe Popineț, în două locuri, mici iviri de apă ce ies direct din calcare. Ele au un caracter permanent, dar cu un debit foarte redus, adevărate firicele de apă ce se preling din locul de ieșire spre țărm. Se găsesc pe prispa calcaroasă de la marginea Popinețului la 0,5m înălțimea față de oglinda apei și la 1-1,5m față de țărm. Din observațiile repetate și din mărturisirile pescarilor, apa acestor izvoare are o temperatură mai mare decât temperatura apei lacului în tot timpul anului. Ele sunt izvoare mezo-termale.

Declararea insulei ca rezervație naturală este măsura cea mai potrivită pentru ocrotirea și conservarea unor elemente de faună rare de importanță științifică sau de altă natură. Într-un viitor apropiat acest obiectiv geografic poate fi obiectul unor importante construcții balneo-climatice și turistice, pentru frumusețea peisajului natural înconjurător și a siturilor arheologice existente aici.

În speranța că v-am trezit interesul, vă invit să vizitați Insula Popina. Este un loc spectaculos care îmbie la reculegere și calm și poate face timpul petrecut aici de neuitat.