Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Publicare GRATUITĂ articole educaționale !
Se acordă adeverință ISSN
Poporul român a dat mulți savanți recunoscuți, ale căror descoperiri sau invenții au contribuit la dezvoltarea lumii. Amintim aici, numai în domeniul aviației, pe Henri Coandă (primul avion cu reacție, fără elice – 1910), Traian Vuia (primele zboruri cu un aparat mai greu decât aerul – 1906) și Anastase Dragomir (scaunul catapultor din avion).
În acest articol vom discuta despre Henri Coandă și una din descoperirile sale cunoscută și sub numele de Efectul Coandă.
Cine a fost Coandă? Henri Marie Coandă s-a născut la 7 iunie 1886 în București. A fost mai întâi elev al Școlii Petrache Poenaru din București, apoi a urmat primele 3 clase la Liceului Sf. Sava 1896 după care a fost trimis de tatăl său la Liceul Militar din Iași 1899, pe care îl termină în 1903, apoi își continuă studiile la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București. În 1904 la Technische Hochschule (Universitatea Tehnică) din Berlin-Charlottenburg iar în 1905 construiește un avion-rachetă pentru armata română. Urmează cursuri universitare în Belgia, la Liège, și la Institutul tehnic Montefiore între 1907-1908. În 1908 revine în țară, obține aprobarea și părăsește armata. În anul următor, 1909, îl găsim în Toulouse, Franța urmând cursurile unei școli atunci înființate, Școala superioară de aeronautică și construcții – pentru ca, în anul următor să o absolve ca șef al primei promoții de ingineri aeronautici.
În acest articol voi arăta ce este energia nucleară, cum se obține aceasta, cum poate fi transformată în energie electrică și câteva avantaje și dezavantaje identificate.
Ce este energia nucleară? Energia nucleară este energia înmagazinată în nucleele atomilor. Se cunoaște faptul că aceste nuclee sunt formate din particule (nucleoni) numite protoni și neutroni. Neutronii sunt particule neutre iar protonii sunt particule încărcate cu sarcină electrică pozitivă. Între aceste particule se exercită atât forțe electrostatice (de respingere) cât și forțe nucleare (de atracție). Dacă am lua aceste particule separate și am încerca să le apropiem pentru a forma un nucleu atomic ar trebui să facem un efort pentru a învinge forțele electrostatice de respingere, să consumăm o energie. Putem spune că natura a făcut acest efort atunci când a creat nucleele atomice. Invers, când un nucleu atomic se desface și nucleonii sunt eliberați (proces numit fisiune nucleară), această energie este restituită sub formă de energie cinetică de mișcare a particulelor și energie electromagnetică. Aceasta este energia nucleară: energia eliberată la desfacerea nucleului atomic.