Poporul român a dat mulți savanți recunoscuți, ale căror descoperiri sau invenții au contribuit la dezvoltarea lumii. Amintim aici, numai în domeniul aviației, pe Henri Coandă (primul avion cu reacție, fără elice – 1910), Traian Vuia (primele zboruri cu un aparat mai greu decât aerul – 1906) și Anastase Dragomir (scaunul catapultor din avion).
În acest articol vom discuta despre Henri Coandă și una din descoperirile sale cunoscută și sub numele de Efectul Coandă.
Cine a fost Coandă? Henri Marie Coandă s-a născut la 7 iunie 1886 în București. A fost mai întâi elev al Școlii Petrache Poenaru din București, apoi a urmat primele 3 clase la Liceului Sf. Sava 1896 după care a fost trimis de tatăl său la Liceul Militar din Iași 1899, pe care îl termină în 1903, apoi își continuă studiile la Școala de ofițeri de artilerie, geniu și marină din București. În 1904 la Technische Hochschule (Universitatea Tehnică) din Berlin-Charlottenburg iar în 1905 construiește un avion-rachetă pentru armata română. Urmează cursuri universitare în Belgia, la Liège, și la Institutul tehnic Montefiore între 1907-1908. În 1908 revine în țară, obține aprobarea și părăsește armata. În anul următor, 1909, îl găsim în Toulouse, Franța urmând cursurile unei școli atunci înființate, Școala superioară de aeronautică și construcții – pentru ca, în anul următor să o absolve ca șef al primei promoții de ingineri aeronautici.
Ce este efectul Coandă? Deși am fi tentați să credem că efectul Coandă a fost descoperit de către Henry Coadă, în realitate acesta a fost descris mai întâi de către omul de știință englez Thomas Young în 1800 sub următorii termeni: „Presiunea laterală care atrage flacăra unei lumânări spre fluxul de aer al unui tub de suflare (al fabricantului de sticlă) este probabil exact aceeași cu presiunea care ajută la devierea unui curent de aer în apropierea unei bariere. Rețineți impactul produs de un flux subțire de aer pe suprafața apei. Să punem un corp convex în contact cu marginea fluxului, iar locul impactului va arăta imediat că curentul este deviat către corp; iar dacă corpul este liber să se miște în toate direcțiile, va fi atras către curent.” Ulterior, acest fenomen legat de aderența jeturilor de fluid la suprafețele curbe denumit efect Coandă în onoarea savantului.
În imaginile de mai jos este descris efectul Coandă: la apropierea unui obiect cu suprafața curbată de un jet de fluid, jetul își schimbă direcția. În timpul zborului cu avionul său cu reacție, Coandă a observat că jeturile de gaze arse de la motor se alipesc de fuzelajul avionului.
Explicația sumară a efectului este următoarea: particulele din atmosferă lovite de particulele din jet sunt îndepărtate și astfel apare o scădere a presiunii care face ca particulele din jet să le ia locul, apropiindu-se de obiect și astfel jetul se curbează după obiect.
Aplicațiile efectului Coandă sunt numeroase în domeniul naval și aerospațial, acolo unde curg fluide în apropierea suprafețelor obiectelor. Efectul Coandă este folosit pentru a curba jeturile de gaze care propulsează aeronavele și a le manevra astfel. Însuși Coandă a proiectat în 1935 „aerodina lenticulară”, o aeronavă sub forma unei farfurii zburătoare care putea să decoleze și să aterizeze vertical. Dar efectul este folosit și în alte domenii: sunt aparate de aer condiționat ce folosesc efectul pentru a devia jetul de aer spre tavan (aer rece) sau spre podea (aer cald) – astfel se poate micșora și viteza (și implicit zgomotul) și nici jetul de aer nu mai este supărător. În meteorologie sunt explicate unele efecte asupra mediului prin curgerea unor fluxuri de aer din lanțuri montane.
Henri Coandă a fost un vizionar în domeniul aeronauticii. În sprijinul acestei afirmații stau cuvintele sale rostite în 1967, într-o conferință la Academia Română: „Avioanele de astăzi nu sunt decât o perfecționare a jucăriilor de hârtie pe care le fac copiii. Sunt de părere că ar trebui să cercetăm pentru crearea unei mașini de zburat complet diferită, bazată pe alte principii ale zborului. Cred că aeronava viitorului va trebui să decoleze vertical, va zbura normal și va ateriza tot vertical. Această mașină de zburat ar trebui să nu conțină piese în mișcare. Ideea aceasta mi-a venit observând puterea uriașă a cicloanelor.”
Henri Coandă a plecat dintre noi în anul 1972. Pionier al aviației, academician și inginer, a lăsat lumii moștenire motorul cu reacție și efectul care îi poartă numele. În onoarea sa, din luna mai 2004, cel mai mare aeroport internațional al țării noastre și-a schimbat numele din Aeroportul Internațional Otopeni în Aeroportul Internațional Henri Coandă.
Bibliografie:
3 MINUTE CU HENRI COANDĂ (din arhiva TVR) - YouTube
Henri Coandă - Wikipedia
Efectul Coandă - Wikipedia
Efectul Coandă - Telework
Top 7 inventatori români - cei mai cunoscuţi cercetători şi ingineri
Publicat de:
Tănase Adrian Nicolae
Profesor fizică, la Liceul Teoretic „Ștefan cel Mare”, Râmnicu Sărat.