Situl Natura 2000 Rarău - Giumalău

Monitorizarea diversității biologice este o preocupare actuală pentru ariile protejate și siturile Natura 2000, în încercarea de a conserva cât mai multe dintre speciile de plante și animale existente astăzi pe glob.

Ne-am propus în studiul de față să realizăm o comparație între formularul standard al sitului de importanță comunitară ROSCI0212 Rarău – Giumalău din județul Suceava și literatura de specialitate din domeniu, pentru a verifica statutul speciilor pentru care a fost desemnat ca sit Natura 2000.

Metoda de studiu se bazează pe culegerea datelor din diferite surse pentru atingerea obiectivului propus (publicații științifice, studii bibliografice, observațiile ale unor specialiști în domeniu, planuri de management existente). În tabelul 1 sunt enumerate speciile de interes comunitar din siturile studiate menționate sau nu în literatura de specialitate.

Tabelul 1. Speciile de interes comunitar din siturile studiate menționate în literatura de specialitate

Sit Natura 2000	Specia protejată	Formular Standard Natura 2000	Literatura de specialitate
Rarău - Giumalău ROSCI0212	Asplenium adulterinum	x	-
	Campanula serrata	x	x
	Cypripedium calceolus	x	x
	Tozzia carpathica	x	x
	Buxbaumia viridis	x	x
	Dicranum viride	x	x
	Carabus variolosus	x	x
	Pholidoptera transsylvanica	x	x
	Rosalia alpina	x	x
	Bombina variegata	x	x
	Triturus cristatus	x	-
	Triturus montandoni	x	x
	Barbastella barbastellus	x	x
	Myotis bechsteini	x	x
	Myotis blythii	x	x
	Myotis dasycneme	x	x
	Myotis myotis	x	x

 

Situat în nordul Carpaților Orientali, în partea de vest a județului Suceava, situl ROSCI0212 Rarău - Giumalău se suprapune peste ROSPA0083 Munții Rarău - Giumalău. Se întinde pe o suprafață de 2547 hectare la o altitudine medie de 1280 m, într-o regiune biogeografică alpină.

În situl ROSCI0212 Rarău - Giumalău sunt incluse patru rezervații naturale și anume: Pietrele Doamnei, Fânețele montane Todirescu, Codrul secular Giumalău și Codrul secular Slătioara.

Situl ROSCI0212 a fost desemnat ca parte componentă a rețelei Natura 2000 pentru conservarea a șapte specii de plante (Asplenium adulterinum, Campanula serrata, Cypripedium calceolus, Tozzia carpathica, Buxbaumia viridis, Dicranum viride), trei specii de nevertebrate (Pholidoptera transsylvanica, Rosalia alpina, Carabus variolosus), trei specii de amfibieni (Bombina variegata, Triturus cristatus, Triturus montandoni) și cinci specii de mamifere (Myotis bechsteini, Myotis blythii, Myotis myotis, Barbastella barbastellus, Myotis dasycneme).

Ștefureac T. I. et al., 1973, în cercetările publicate și în monografia mușchilor din Codrul Secular Slătioara face referire la existența a peste 900 de taxoni printre care și specia de interes comunitar Cypripedium calceolus prezentată în figura 3.

Distribuția Asplenium adulterinum Milde în Munții Rarău, Pietrele Doamnei și împrejurimile acestora reprezintă poate cea mai intensă regiune investigată de către biologi, având în vedere întreaga gamă a Munților Rarău.

În acest lanț montan prezența Asplenium adulterinum a fost raportată de unii autori Mititelu D. et al., 1989, Sârbu A. et al., 2013, dar fără localizare exactă și niciodată confirmată de materialul de ierbar.

Biologul Morariu I., 1965, a investigat în detaliu flora montană și subalpină a Munților Rarău dar nu a menționat Asplenium adulterinum, cercetarea referindu-se doar la Asplenium trichomanes-ramosum și Asplenium trichomane.

Autorii Bartók A., Irimia I., 2015, nu au identificat specia în apropierea Pietrelor Doamnei sau în alte locații ale acestui grup montan. Se poate spune cu siguranță că a fost confundat aici cu Asplenium trichomanes-ramosum sau Asplenium trichomanes, deoarece aceste două specii sunt frecvent întâlnite în regiune.

Datorită habitatelor naturale diverse, situl de interes comunitar Rarău-Giumalău se remarcă printr-o floră și faună bogate. Primele date despre flora Rarăului au fost publicate de Gușuleac M. în 1933.

Doar în Codrul Secular Slătioara au fost menționate peste 900 de specii printre care se regăsesc și speciile de plante de interes european Campanula serrata, Cypripedium calceolus, Tozzia carpathica, Buxbaumia viridis, Dicranum viride (Seghedin T.G., 1983).

În ceea ce privește prezența speciilor de nevertebrate de interes comunitar Pholidoptera transsylvanica, Carabus variolosus și Rosalia alpina acestea apar menționate în publicații (Pricop E. et al, 2016), dar starea de conservare a acestei entomofaune pe cale de dispariție este scăzută datorită impactului antropic, precum construcția de drumuri, suprapășunatul, defrișările și turismul necontrolat.

Spre deosebire de cele floristice, cercetările faunistice au fost sporadice. Sunt semnalate prezența speciilor de Ursus arctos, Cervus elaphus, Capreolus capreolus, Sus scrofa, Lynx lynx, Canis lupus.

Peștera Liliecilor este situată la 1492 m altitudine și se întinde pe o suprafață de 6 ha. Această peșteră este o zonă științifică protejată și este vizitată în special de speologi. Are o intrare verticală lată de 2-3 m. Prezintă o diferență de nivel de aproximativ 86 m și o lungime de peste 340m (Chachula O. et al., 2008).

În 1963 a început primul program de monitorizare în Peștera Liliecilor și a fost confirmată specia Myotis myotis (Valenciuc N., 1965). În acea perioadă, peștera găzduia una dintre cele mai importante agregări hibernante de M. myotis / blythii din țară, cu peste 7000 de exemplare (Valenciuc N., 1969). În zilele noastre numărul acestora a scăzut până la 3000 de indivizi, probabil din cauza intervențiilor umane (Pocora I. et al, 2008). Vara peștera este folosită de câteva zeci de M. myotis și M. blythii, iar în fața intrării au fost prinși și Myotis dasycneme.

Din speciile identificate în Peștera Liliecilor din Rarău, patru specii sunt prezente în anexa II la Directiva habitate: Myotis myotis, Myotis blythii, Myotis bechsteinii și Barbastella barbastellus (Pocora I. et al., 2008).

Chachula O. at al. (2008) menționează că în 22 iulie 2003, în cadrul programului Monitorizarea habitatelor subterane privind liliecii din România, au fost capturați 29 de lilieci în plasele chiropterologice printre care 10 Myotis myotis, 2 Myotis dasycneme. Identificările au fost făcute de Tomasz Postawa și Anna Gas (Pocora I. et al., 2012).

Peștera Liliecilor din situl Natura 2000 ROSCI0212 Rarău-Giumalău conține toate speciile de chiroptere de interes comunitar enumerate în formularul standard: Myotis myotis, Myotis blythii, Barbastella barbastellus, Myotis bechsteinii și Myotis dasycneme. Aceste specii sunt vulnerabile sau rare pentru fauna liliecilor din Europa.

În ceea ce privește herpetofauna sitului ROSCI0212 Rarău-Giumalău, formularul de date standard al sitului menționează trei specii de amfibieni de importanță comunitară. Amfibienii și reptilele sunt printre cele mai amenințate specii de animale din Europa. ROSCI0212 este o zonă care, în ciuda stării sale de conservare, este încă expusă modificărilor activităților umane.

Conform ultimelor sondaje herpetologice de teren realizate în zonă de Zamfirescu (2015), au fost identificate zece specii de amfibieni și reptile. Prezența în sit este confirmată pentru Triturus montandoni și Bombina variegata din cele trei specii de amfibieni enumerate în formularul sitului.

Distribuția speciilor este influențată de activitățile umane, printre care pășunatul este cel mai important factor perturbator. Triturus cristatus, specie ce apare în formularul ROSCI0212, nu este confirmat de ultimele studii pe teren (Zamfirescu Ș. R. et al, 2016).

Situl de importanță comunitară ROSCI0212 Rarău-Giumalău a fost declarat pentru trei specii de plante inferioare, patru specii de plante superioare, trei specii de nevertebrate, trei specii de amfibieni și patru specii de mamifere.

Dintre acestea, doar feriguța și tritonul cu creastă sunt specii cu stare de conservare incertă nefiind semnalate în literatura de specialitate.

Activitățile antropice, poluarea apei, a solului și pășunatul sunt principalii factori perturbatori ai biodiversității din ROSCI0212 Rarău-Giumalău.

 

Bibliografie:

Bartók, A., Irimia, I., 2015 - Present or Absent? About a Threatened Fern, Asplenium adulterinum Milde, in South-Eastern Carpathians (Romania), Notulae Scientia Biologicae, Vol. 7, Issue 3, pag. 299 – 307;
Chachula, O., Valenciuc, N., Done A., 2008 - Contributions to the study of Chiroptera from Moldavia (România), Anal. Știin. Univ. “Al I. Cuza”, Iași, s. Biol. animală, 54: 237-244;
Gușuleac M., 1921 - Fânațele seculare din Bucovina și conservarea lor ca monumente naturale, Institutul de arte grafice și editură ”Glasul Bucovinei”, Cernăuți, 8 p;
Pocora I., Pocora V., Baltag E.Ș., 2012 - Swarming activity of bats at the entrance of liliecilor cave from Rarău mountains, Analele Științifice ale Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, s. Biologie animală, Tom LVIII;
Pricop E., Negrea B.M., Crăciun N., 2016 - Monitoring the protected entomofauna of Rarău - Giumalău Mountains with notes regarding the distribution and habitat of some rare species (preliminary studies), ELBA Bioflux, Vol. 8, Issue 2;
Seghedin, T.G., 1983 - Rezervațiile naturale din Bucovina, Editura Sport-Turism, București, 128 p;
Ștefureac T. I., Mihai G., Pascal P., Barabaș V., 1973 – Conspectul briofitelor din Moldova, Studii și comunicări, 129-258;
Morariu I., 1965 - Rezervația de la Bosanci, Ocr. nat., 9, nr. 1: 72 – 76;
Zamfirescu Ș.R., Strugariu A., Dincă P.C. and Gherghel I., 2016 - An updated distribution of the herpetofauna from the natura 2000 site Rarău-Giumalău (ROSCI0212), România Memoirs of the Scientific Sections of the Romanian Academy Tome XXXIX.