Freepedia Ro
- Detalii
- Categorie: Cucerirea spațiului cosmic
Chang'e 1 (CE-1) - 24 octombrie 2007. Lansată de la Centrul de Lansare a Satelitilor Xichang din provincia Sichuan cu racheta purtătoare Chang Zheng 3A (română: Marsul Lung; engleză: Long March 3A) este prima sondă automată chineză care a fost trimisă către satelitul natural al pământului Luna, cu misiunea să orbiteze în jurul Lunii. Cu acestă misiune a început prima etapă a programului chinez de explorare a Lunii. Chang'e este numele zeiței Lunii în mitologia chineza.
După lansare Chang'e 1 a efectuat 3 orbitări în jurul Terrei după care și-a pornit motoarele accelerând pentru a se putea înscrie pe o orbită mai largă de unde să se lanseze spre Lună, a repetat procedura la fiecare orbitare în jurul Terrei până la 31 octombrie 2007. Când și-a pornit motoarele principale părăsind Terra și înscriindu-se pe traiectoria finală spre Lună. La 5 noiembrie 2007, Chang'e 1 a ajuns la destinație unde s-a plasat pe o orbită lunară circulară (seleocentrică) la o altitudine de 200 km, cu o perioadă orbitală de 127 de minute.
- Detalii
- Categorie: Cucerirea spațiului cosmic
Shenzhou-10 (SZ-10) - 11 iunie 2013 misiune cu echipaj uman la bord, astronauții (taikonauții) Nie Haisheng, Zhang Xiaoguang și astronauta Wang Yaping, a doua femeie chineză care participă la o misiune în spațiu.
Nava spațială Shenzhou-10 (Nava Divina) a fost lansată de la Centrul de Lansare a Sateliților de pe cosmodromul Jiuquan, cu racheta purtătoare Chang Zheng 2F (română: Marșul Lung; engleză: Long March 2F), la 10 minute de la lansare modulul spațial s-a separat de ultima treaptă a rachetei purtătoare și s-a poziționat pe o orbită joasă pregătindu-se pentru întâlnirea cu Laboratorul Spațial Tiangong-1.
Misiunea principală a Shenzhou-10 (SZ-10) consta în perfecționarea tehnologiei de andocare automată și manuală a navelor spațiale orbitale cu Laboratorul Spațial Tiangong-1. Andocarea automată (automatizată), a avut loc la 13 iunie 2013 ora 05:11 UTC, după andocarea (automată) navei spațiale cu Tiangong-1 (Palatul Celest), taikonauții (astronauții) au așteptat 3 ore pentru ca presiunea aerului dintre cele două nave orbitale să se egalizeze, înainte de a intra în Laboratorul Spațial Tiangong-1.
- Detalii
- Categorie: Cucerirea spațiului cosmic
Shenzhou-9 (SZ-9) - 16 iunie 2012, misiunea a fost lansată cu racheta Chang Zheng 2F (română: Marșul Lung; engleză: Long March 2F) de la Centrul de Lansare a Sateliților de pe cosmodromul Jiuquan. La bord au fost îmbarcați taikonauții (astronauții) Liu Yang prima femeie astronaut chineză, Jing Haipeng și Liu Wang. Obiectivul pricipal al misiunii Shenzhou 9 a fost testarea și exersarea procedurii de andocare manuală cu Laboratorul Spațial Tiangong-1.
Data lansării 16 iunie 2012 a fost aleasă simbolic, la împlinirea a 49 de ani de la primul zbor al unei femei în spațiu cosmic (rusoaica Valentina Tereshkova la 16 iunie 1963, a devenit prima femeie din lume care a ajuns în spațiul). La data misiunii astronauta Liu Yang avea 33 de ani, pilot în Forțele Aeriene Chineze la unitatea de aviație din orașul Wuhan, cu gradul de maior și avea 1.680 de ore de zbor pe avioane de vânătoare. Înainte de a se alătura programului spațial a fost comandant adjunct al unității de aviație din Wuhan.
Misiunea Shenzhou 9 a fost o dublă premieră: prima femeie astronaut chineză (astronauta Liu Yang) și prima întâlnire cu andocare manuală între două nave spațiale chineze, cu această misiune China devine a treia țară din lume care reușește o andocare manuală după S.U.A. și Rusia.
Primul test de andocare manuală între nava spațială Shenzhou-9 și Laboratorul Spațial Tiangong-1, a avut loc la data 18 iunie 2012, ora 06:07 UTC. Andocarea a fost controlată și efectuată de Centrul de Control de la sol, s-a finalizat cu succes iar pentru prima dată de la lansarea Laboratorului Spațial Tiangong-1 astronauții chinezi au intrat în interiorul lui. După 3 zile și 21 ore la 24 iunie 2012 a fost efectuat testul de andocare manuală. Nava spațială Shenzhou-9 s-a decuplat de Tiangong-1, îndepărtându-se la o distanță de aproximativ 400m de stația spațială, manevra a fost necesară pentru a se iniția al doilea test de andocare (cuplare) manuală.
- Detalii
- Categorie: Cucerirea spațiului cosmic
Shenzhou-8 (SZ-8) - 31 octombrie 2011 misiune fără echipaj uman la bord, lansată cu racheta purtătoare Chang Zheng 2F (română: Marșul Lung; engleză: Long March F2) de pe cosmodromul Jiuquan cu misiunea de andocare în regim autonom cu Laboratorul Spațial Tiangong-1.
Shenzhou-8 a fost misiunea de testare a sistemelor de andocare în regim autonom (automatizat), în vederea andocării în viitor a navelor spațiale de tip Shenzhou cu Tiangong-1. În viitoarea misiune Shenzhou-9 (SZ-9) care va fi cu echipaj uman la bord, va fi testat sistemul de andocare manuală.
Primul test de andocare automata s-a efectuat la data de 2 noiembrie 2011, pentru a se evita ca instrumentele de navigație și andocare să interfereze cu lumina soarelui nava modulul spațial și Laboratorul spațial Tiangong-1 au fost plasate în partea umbrită a Terrei (în întunericul orbital). Testul s-a realizat cu succes nava spațială Shenzhou 8 s-a cuplat cu Tiangong-1 la ora 17:28 UTC, după 10 zile la 14 noiembrie 2011 nava spațială s-a decuplat de Tiangong-1.
- Detalii
- Categorie: Cucerirea spațiului cosmic
Tiangong-1 (TG-1) - 29 Septembrie 2011, a fost plasat pe orbită primul avanpost spațial chinez, Laboratorul Spațial Tiangong-1 (Palatul Celest) cu racheta purtătoare Chang Zheng 2F/G (română: Marșul Lung; engleză: Long March 2F) de pe cosmodromul Jiuquan.
Racheta Chang Zheng 2F/G a derivat din modificarea rachetei Chang Zheng 2F, s-a renunțat la modulul de salvare, motoarele și stabilizatoarele de separare ale acestui modul deoarece nu au mai fost necesare, misiunea neavând echipaj uman la bord. Modificările au permis creșterea sarcinii utile a rachetei până la 8,6 tone fapt care a permis lansarea Laboratorului Spațial Tiangong-1 care are o masa semnificativ mai mare decât navetele de tip Shenzhou (Nava Divină).
Laboratorul Spațial Tiangong-1 este o stație spațială orbitală de tip monobloc, are o masă de 8,5 tone, lungime de 10,4 metri și un diametru de 3,35 de metri, este destinat să furnizeze taikonauților (astronauților) un mediu sigur de lucru pentru desfășurarea experimentelor științifice, asigurarea unui mediu propice locuirii în spațiul cosmic în regim semi-permanent a taikonauților, este folosit și ca bază de andocare pentru misiunile spațiale ale navetelor de tip Shenzhou, în regim automat sau manual, cu sau fără echipaj uman. În viitor se preconizează conectarea în spațiu între mai multe module de tip Tiangong pentru a se crea o platformă spațială cu regim permanent de tip modular.
- Detalii
- Categorie: Cucerirea spațiului cosmic
Shenzhou-7 (SZ-7) - 25 Septembrie 2008, misiune lansată cu racheta purtătoare Chang Zheng 2F (română: Marșul Lung; engleză: Long March 2F) de pe cosmodromul Jiuquan, obiectivul misiunii a fost ieșirea în spațiul cosmic a primului taikonaut (astronaut) chinez.
Misiunea Shenzhou-7 a însemnat inițierea etapei a doua a Proiectului 921-1 (ulterior redenumit Shenzhou), la misiune au participat taikonauții Zhai Zhigang, Liu Boming și Jing Haipeng.
La 27 septembrie 2008 comandantul misiunii, Zhai Zhigang a părăsit modulul orbital pentru 20 de minute timp în care a desfășurat un experiment programat, o piesă mobilă a fost atașată de exteriorul navetei încă de la lansare, piesa fiind unsă cu un lubrifiant special proiectat pentru utilizare în spațiul cosmic la viitoarele nave spațiale chineze, piesa a fost recuperată (după 40 de ore de expunere în spațiu) de Zhai Zhigang. Acesta a mai inspectat exteriorul modulului spațial iar în final a fluturat simbolic în spațiu steagul Chinez. China a devenit a treia țară care a realizat ieșirea unui astronaut un spațiu cosmic după Rusia și S.U.A., primul astronaut care a ieșit în spațiu a fost rusul Alexey Leonov in 18 martie 1965.