Freepedia Ro
- Detalii
- Categorie: Cucerirea spațiului cosmic
Chang'e 3 (CE-3) - 1 Decembrie 2013, misiunea a fost lansată cu racheta purtătoare Chang Zheng 3B (română: Marșul Lung; engleză: Long March 3B), de la Centrul de Lansare a Sateliților Xichang din provincia Sichuan, cu această lansare China a trecut la etapa a doua a programului de explorare lunară, și devine a treia țară care ajunge pe Lună.
La 6 decembrie 2013 modulul lunar Chang'e 3 a ajuns la destinație, sistemul autonom de navigație a început frânarea care a durat 6 minute (361 de secunde), pentru a obține o orbită lunară circulară stabilă la o altitudine de 100 km. La 14 decembrie 2013 modulul lunar a început procedura automată de aselenizare, Chang'e 3 și-a pornit motorul pentru a decelera, procedură care i-a permis să-și reducă viteza orbitală și să coboare până la 100 m față de suprafața selenară. De la acestă altitudine modulul lunar s-a deplasat în plan orizontal pe o traiectorie ușor descendentă pentru a evita obstacolele. Ajuns în zona de aselenizare la 4 m deasupra solului unde motorul a fost oprit, Chang'e 3 a aselenizat prin cădere liberă (gravitația Lunii fiind de 6 ori mai mică decât gravitația terestră). Procedura de aselenizare a durat 12 minute, s-a finalizat la ora 13:11 UTC și a avut loc în regiunea lunară Sinus Iridum.
- Detalii
- Categorie: Cucerirea spațiului cosmic
Chang'e 2 (CE-2) - 1 octombrie 2010, sonda lunară a fost lansată cu racheta purtătoare Chang Zheng 3C (română: Marșul Lung; engleză: Long March 3C) de la Centrul de Lansare a Sateliților Xichang din provincia Sichuan. Misiunea Chang'e 2 face parte din prima etapă a programului explorare Lunară chinez.
După lansare Chang'e 2 a intrat direct pe orbita terestră de lansare-transfer către Lună, cu perigeul de 200 km și apogeul de 380.000 km, acest lucru a permis sondei lunare să ajungă pe orbita lunară în 4 zile și 16 ore, mult mai repede ca precedenta sondă lunară Chang'e 1 care a ajuns în 12 zile, acest fapt s-a datorat rachetei purtătoare Chang Zheng 3C care a avut două motoare suplimentare față de precedenta misiune Chang'e 1.
La 6 octombrie 2010 sonda lunară Chang'e 2 a ajuns la destinație și s-a plasat pe o orbită lunară eliptică de 100 km la apogeu și 15 km la perigeu.
Misiunea Chang'e 2 a fost în mare parte similară cu precedenta misiune Chang'e 1 dar a avut câteva diferențe: orbita a fost mult mai joasă fapt care a permis captura de imagini cu rezoluții foarte mari, altimetrul laser a avut o frecvență și precizie superioară, transmisiile de date între Centrul de Control și sonda lunară s-au făcut și în banda de frecvențe X-band, camera principală a avut o rezoluție spațială de 10 m.
- Detalii
- Categorie: Cucerirea spațiului cosmic
Chang'e 1 (CE-1) - 24 octombrie 2007. Lansată de la Centrul de Lansare a Satelitilor Xichang din provincia Sichuan cu racheta purtătoare Chang Zheng 3A (română: Marsul Lung; engleză: Long March 3A) este prima sondă automată chineză care a fost trimisă către satelitul natural al pământului Luna, cu misiunea să orbiteze în jurul Lunii. Cu acestă misiune a început prima etapă a programului chinez de explorare a Lunii. Chang'e este numele zeiței Lunii în mitologia chineza.
După lansare Chang'e 1 a efectuat 3 orbitări în jurul Terrei după care și-a pornit motoarele accelerând pentru a se putea înscrie pe o orbită mai largă de unde să se lanseze spre Lună, a repetat procedura la fiecare orbitare în jurul Terrei până la 31 octombrie 2007. Când și-a pornit motoarele principale părăsind Terra și înscriindu-se pe traiectoria finală spre Lună. La 5 noiembrie 2007, Chang'e 1 a ajuns la destinație unde s-a plasat pe o orbită lunară circulară (seleocentrică) la o altitudine de 200 km, cu o perioadă orbitală de 127 de minute.
- Detalii
- Categorie: Cucerirea spațiului cosmic
Shenzhou-10 (SZ-10) - 11 iunie 2013 misiune cu echipaj uman la bord, astronauții (taikonauții) Nie Haisheng, Zhang Xiaoguang și astronauta Wang Yaping, a doua femeie chineză care participă la o misiune în spațiu.
Nava spațială Shenzhou-10 (Nava Divina) a fost lansată de la Centrul de Lansare a Sateliților de pe cosmodromul Jiuquan, cu racheta purtătoare Chang Zheng 2F (română: Marșul Lung; engleză: Long March 2F), la 10 minute de la lansare modulul spațial s-a separat de ultima treaptă a rachetei purtătoare și s-a poziționat pe o orbită joasă pregătindu-se pentru întâlnirea cu Laboratorul Spațial Tiangong-1.
Misiunea principală a Shenzhou-10 (SZ-10) consta în perfecționarea tehnologiei de andocare automată și manuală a navelor spațiale orbitale cu Laboratorul Spațial Tiangong-1. Andocarea automată (automatizată), a avut loc la 13 iunie 2013 ora 05:11 UTC, după andocarea (automată) navei spațiale cu Tiangong-1 (Palatul Celest), taikonauții (astronauții) au așteptat 3 ore pentru ca presiunea aerului dintre cele două nave orbitale să se egalizeze, înainte de a intra în Laboratorul Spațial Tiangong-1.
- Detalii
- Categorie: Cucerirea spațiului cosmic
Shenzhou-9 (SZ-9) - 16 iunie 2012, misiunea a fost lansată cu racheta Chang Zheng 2F (română: Marșul Lung; engleză: Long March 2F) de la Centrul de Lansare a Sateliților de pe cosmodromul Jiuquan. La bord au fost îmbarcați taikonauții (astronauții) Liu Yang prima femeie astronaut chineză, Jing Haipeng și Liu Wang. Obiectivul pricipal al misiunii Shenzhou 9 a fost testarea și exersarea procedurii de andocare manuală cu Laboratorul Spațial Tiangong-1.
Data lansării 16 iunie 2012 a fost aleasă simbolic, la împlinirea a 49 de ani de la primul zbor al unei femei în spațiu cosmic (rusoaica Valentina Tereshkova la 16 iunie 1963, a devenit prima femeie din lume care a ajuns în spațiul). La data misiunii astronauta Liu Yang avea 33 de ani, pilot în Forțele Aeriene Chineze la unitatea de aviație din orașul Wuhan, cu gradul de maior și avea 1.680 de ore de zbor pe avioane de vânătoare. Înainte de a se alătura programului spațial a fost comandant adjunct al unității de aviație din Wuhan.
Misiunea Shenzhou 9 a fost o dublă premieră: prima femeie astronaut chineză (astronauta Liu Yang) și prima întâlnire cu andocare manuală între două nave spațiale chineze, cu această misiune China devine a treia țară din lume care reușește o andocare manuală după S.U.A. și Rusia.
Primul test de andocare manuală între nava spațială Shenzhou-9 și Laboratorul Spațial Tiangong-1, a avut loc la data 18 iunie 2012, ora 06:07 UTC. Andocarea a fost controlată și efectuată de Centrul de Control de la sol, s-a finalizat cu succes iar pentru prima dată de la lansarea Laboratorului Spațial Tiangong-1 astronauții chinezi au intrat în interiorul lui. După 3 zile și 21 ore la 24 iunie 2012 a fost efectuat testul de andocare manuală. Nava spațială Shenzhou-9 s-a decuplat de Tiangong-1, îndepărtându-se la o distanță de aproximativ 400m de stația spațială, manevra a fost necesară pentru a se iniția al doilea test de andocare (cuplare) manuală.
- Detalii
- Categorie: Cucerirea spațiului cosmic
Shenzhou-8 (SZ-8) - 31 octombrie 2011 misiune fără echipaj uman la bord, lansată cu racheta purtătoare Chang Zheng 2F (română: Marșul Lung; engleză: Long March F2) de pe cosmodromul Jiuquan cu misiunea de andocare în regim autonom cu Laboratorul Spațial Tiangong-1.
Shenzhou-8 a fost misiunea de testare a sistemelor de andocare în regim autonom (automatizat), în vederea andocării în viitor a navelor spațiale de tip Shenzhou cu Tiangong-1. În viitoarea misiune Shenzhou-9 (SZ-9) care va fi cu echipaj uman la bord, va fi testat sistemul de andocare manuală.
Primul test de andocare automata s-a efectuat la data de 2 noiembrie 2011, pentru a se evita ca instrumentele de navigație și andocare să interfereze cu lumina soarelui nava modulul spațial și Laboratorul spațial Tiangong-1 au fost plasate în partea umbrită a Terrei (în întunericul orbital). Testul s-a realizat cu succes nava spațială Shenzhou 8 s-a cuplat cu Tiangong-1 la ora 17:28 UTC, după 10 zile la 14 noiembrie 2011 nava spațială s-a decuplat de Tiangong-1.