Modulul Chang'e 5 T1 Modulul DFH-3A.Chang'e 5-T1 - 23 Octombrie 2014. Lansarea a avut loc de la Centrul de Lansare a Sateliților Xichang din provincia Sichuan, cu racheta purtătoare Chang Zheng 3C/G2 (română: Marșul Lung; engleză: Long March 3C/G2), misiune de testare și validare a tehnologiilor spațiale, în vederea trecerii la etapa a treia a programului de explorare lunară chinez.

Racheta purtătoare Chang Zheng 3C/G2 a fost o variantă îmbunătățită a rachetei Chang Zheng 3C (CZ-3C) dispunea de un sistem de navigație nou, un sistem de ghidaj cu două lasere cuplate la sistemul GPS care permitea ca urmărirea și telemetria spațială să fie monitorizate și ghidate prin satelitul chinez Tianlian 1. Rachetele suplimentare (bostere) au fost mărite cu 0,8 m pentru pentru a se obține o capacitate de propulsie suplimentară. Astfel modulul lunar (nava spațială) Chang'e 5-T1 a putut fi lansat direct într-o orbită de transfer lunară (perigeu: 413,000 km; apogeu: 209 km), la 27 octombrie 2014 a ajuns la 60.000 km de Lună.

La 28 octombrie aflându-se la perilună (perigeu) la 12.000 km în spatele Lunii (partea întunecată) fotografiază pentru prima dată din spațiu Luna împreună cu Terra. După o orbitare în jurul Lunii nava spațială s-a inscris pe traiectoria de întoarcere pe Terra (Pământ), la 31 octombrie 2014 capsula de întoarcere (reintrare în atmosferă) s-a separat de modulul de serviciu (DFH-3A) la aproximativ 5000 km de Terra.

Chang'e 5-T1 fotografiaza Luna împreună cu Terra
Chang'e 5-T1 fotografiază pentru prima dată Luna împreună cu Terra, în fundal se vede Terra

La întoarcerea spre Terra modulul de serviciu (DFH-3A) al misiunii Chang'e 5-T1, după ce a eliberat capsula de reintrare în atmosferă a făcut o manevră de deviere pornind motorul principal, ajustându-si cursul pentru a se îndrepta spre punctul Lagrange L2 unde a ajuns la 27 noiembrie 2014. A rămas în punctul Lagrange L2 până la 04 ianuarie 2015, când a pornit din nou spre Lună, unde a ajuns 11 ianuarie 2015 și s-a înscris pe o orbită lunară de 200 km la perigeu și 5.300 km la apogeu. Modulul de serviciu (DFH-3A) a coborât pe o orbită lunară joasă de 100 km de unde urma să facă două simulări de întâlnire și andocare automată (cuplare) cu sonda Chang'e 5 cu scopul de a testa sistemele de navigație în perspectiva realizării viitoarei misiunii Chang'e 5. Simulările au avut loc în perioada 3 - 7 martie 2014, când modulul de serviciu al Chang'e 5-T1 a coborât la o altitudine de 18 km, de unde a simulat preluarea capsulei Chang'e 5 de pe suprafața lunară ducându-l pe orbită unde a simulat întâlnirea și andocarea cu modulul orbital Chang'e 5. În ultima parte a misiunii, a cartografiat zona de aterizare a viitoarei misiuni Chang'e 5.

Misiunea Chang'e 5-T1 a fost o misiune intermediară care precede misiunii Chang'e 5 programată pentru anul 2017 a cărei obiectiv este aselenizarea, colectarea de monstre de sol lunare și întoarcerea pe Terra. Obiectivul misiunii a fost testarea și experimentarea tehnologiei spațiale care ulterior va fi folosită în misiunea Chang'e 5. Misiunea a constat în survolarea Lunii, topografierea zonei de aselenizare a viitoarei misiuni Chang'e 5 și testarea scutului termic al capsulei de aterizare la întoarcerea pe Terra, deoarece reintrarea în atmosfera terestră la întoarcerea de pe orbita lunară se face la viteze foarte mari. Ansamblul Chang'e 5-T1 a fost compus din modulul de serviciu DFH-3A și capsula de reintrare în atmosferă.

Obiectivul secundar al misiunii Chang'e 5-T1 a avut și o premieră, prima misiune comercială lunară: misiunea 4M (Manfred Memorial Moon Mission) efectuată pentru compania germană OHB System. Pregătirea și administrarea misiunii 4M a fost făcută de firma LuxSpace din Luxemburg fiind realizată în memoria fondatorului companiei (OHB System) decedat în 2014, profesorul Manfred Fuchs. Misiunea 4M a constat în plasarea pe orbita lunară a unui echipament în greutate de 14 kg, compus din două instrumente stiințifice. O baliză radio cu indicativul LX0OHB care transmitea în banda de 2m, emisia conținea indicativul balizei, informații despre sursa de alimentare, timpul care a trecut de la lansare, temperatura și nivelul radiațiilor, radio amatorii au fost încurajați să recepționeze semnalele balizei și sa trimită rezultatele la firma LuxSpace. Al doilea instrument a fost produs de firma spaniolă IC-Malaga, un dozimetru de radiații care masura nivelurile de radiații de pe orbita lunară pe care evolua.

Baliza radio 4M
Echipamentul german radio baliza 4M plasată pe orbită lunară de Chang'e 5-T1

În misiunea Chang'e 5-T1 cercetătorii chinezi au expus la radiațiile cosmice un lot de bacterii și plante pentru a studia efectul radiațiilor asupra lor.

Capsula de reintrare în atmosferă (de întoarcere) a aterizat cu succes la 31 octombrie 2014 în regiunea Mongolia Interioară din nordul Chinei.

Lansare Chang'e 5-T1
Lansarea sondei lunare Chang'e 5-T1
Chang'e 5-T1  fotografie Terra - Luna
Chang'e 5-T1 fotografie facută din spatele Pământului (Terra), în fundal se vede Luna
Capsula Chang'e 5-T1 aterizare
Capsula Chang'e 5-T1 după reintrarea în atmosferă - aterizare la sol.

 

Nota: Acest articol este proprietatea website-ului Freepedia Edu. Orice preluare se poate face în limita a 350 de caractere cu link către pagina articolului.