Cucerirea spațiului cosmic
- Detalii
- Categorie: Cucerirea spațiului cosmic
Programul Spațial Chinez a început în anii ''50 când China și-a început cercetările în domeniul rachetelor balistice ca un răspuns la amenințarea rachetelor balistice nucleare americane. După ce Statele Unite ale Americi au amenințat cu folosirea armelor nucleare în timpul războiului din Coreea. China a hotărât ca este timpul să-și asigure securitatea, în consecință la 15 ianuarie 1955 China începe dezvoltarea propriului program de arme strategice, bombe nucleare și rachete purtătoare pentru focoase nucleare cu raza de acțiune scurta, medie și lungă. Programul a fost numit cu numele de cod "02".
Programul "02" a fost începutul unui progres tehnologic care v-a face din China a treia țară din lume care a trimis în spațiu nave spațiale cu echipaje umane prin forțe proprii.
- Detalii
- Categorie: Cucerirea spațiului cosmic
Stația spațială MIR (română: Pace) a fost o evoluție firească a programului spațial al Rusiei (URSS), în urma experienței dobândite în perioada 1971-1982 cu cele 7 stații spațiale Salyut. MIR a fost prima stație spațială orbitală de tip modular, proiectată pentru a putea fi asamblată pe orbita terestră și permitea staționarea permanentă la bord a unui echipaj de 3 astronauți dar dacă era necesar putea susține un echipaj mai numeros pentru o perioadă limitată de timp.
La 19 februarie 1986 a fost lansat primul modul (modulul principal) al stației spațiale MIR de la cosmodromul Baikonur cu racheta purtătoare Proton-K. Modulul principal (MIR Core Module) avea doua sisteme de andocare. La portul frontal sistemul KURS folosit pentru andocarea automată a navelor Soyuz TM și Progress M iar la portul din spate, sistemul de andocare automată IGLA (o versiune mai veche) , care să permită andocarea cu navele Progress și a modulului principal cu modulul Kvant (echipat tot cu sistemul IGLA). MIR Core Module a avut 7 computer-e de bord care erau interconectate (sistemul Argon 16B), ulterior a fost înlocuit cu un sistem computerizat mai performant (după cuplarea cu modulul Kvant 2).
- Detalii
- Categorie: Cucerirea spațiului cosmic
Începutul programului rusesc de explorare a spațiului cosmic își are rădăcinile la începutul secolului 19, în anul 1883 cercetătorul rus Konstantin Eduardovici Țiolkovski a publicat lucrarea „Spațiul liber” în care a tratat principiul reactiv în explorarea si deplasarea în spațiu cosmic. În anul 1903 publică "Explorarea spațiului cosmic prin intermediul unor dispozitive de rachete" în care arată că folosirea combustibililor lichizi (hidrogen și oxigen) mărește semnificativ raza rachetelor, în 1929 elaborează teoria rachetelor în trepte și formulele de calcul aferente.
Cercetările lui Konstantin E. Țiolkovski au fost continuate de cercetătorii ruși Friedrich Zander și Serghei Koroliov care au fabricat primele rachete, la 17.08.1933 a fost testată prima rachetă cu combustibil lichid, rezultatul cercetărilor fiind materializat mai târziu prin celebrele baterii de rachete Katiușa (Orgile lui Stalin) folosite în Al Doilea Război Mondial împotriva armatei germane. Sfârșitul războiului a permis Rusiei (URSS) să-și perfecționeze cercetările datorită planurilor capturate de la uzinele germane de rachete V2 din Peenemunde și Mittelwerk, au fost luați prizonieri și câțiva cercetători germani, însă majoritatea cercetătorilor au fost capturați în secret de către S.U.A.
04 Octombrie 1957 - Rusia a lansat pe orbită primul satelit artificial Sputnik 1. În greutate de 83,6 kg avea forma sferică, senzori de presiune, de temperatura și un emițător radio cu patru antene care emitea „bip-uri” continue care au fost recepționate pe toată planeta. Sputnik 1 a fost primul obiect construit de umanitate care a orbitat în jurul Pământului.